Închide
Protejarea biodiversității este, de multe ori, asociată cu păduri, rezervații naturale sau specii aflate în pericol. În realitate, biodiversitatea este prezentă și în locuri în care oamenii trăiesc, muncesc și construiesc infrastructură. Iar felul în care administrăm aceste spații poate face diferența între un ecosistem care rezistă și unul care dispare.
Un nou episod al platformei Romania Unfolds, inițiată de Veolia România, dedicat Vieții terestre (ODD15), prezintă trei exemple din România care arată că protejarea naturii nu presupune întotdeauna excluderea activității umane. Dimpotrivă, oamenii și comunitățile pot deveni parte din soluție.
ODD 15 – Viața terestră, unul dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale ONU, dedicat protejării ecosistemelor terestre și biodiversității”
De la pajiștile din sudul Transilvaniei, întreținute de generații de fermieri, la ecoductele care permit animalelor să traverseze în siguranță drumurile și până la stația de tratare a apei Arcuda, trei proiecte arată cum natura poate fi protejată chiar în spațiile în care oamenii își desfășoară activitatea.
Un ecosistem sănătos înseamnă mai mult decât existența unor animale sau plante protejate. Înseamnă relații între specii, habitate funcționale, apă și soluri sănătoase, dar și comunități care folosesc responsabil resursele naturale.
În acest context, protejarea biodiversității devine o parte importantă a modului în care ne dezvoltăm orașele, agricultura și infrastructura.
Cele trei povești prezentate de Romania Unfolds pornesc din locuri foarte diferite, dar au un element comun: arată că activitatea umană poate contribui la conservarea naturii atunci când este gândită pe termen lung.
Prima poveste ne duce în sudul Transilvaniei, într-o zonă în care peisajul agricol a fost modelat de comunitățile locale de-a lungul generațiilor.
România are aproximativ 4 milioane de hectare de pășuni și fânețe, iar aproximativ jumătate dintre acestea fac parte din peisaje agricole cu Înaltă Valoare Naturală. La nivel european, proporția este de aproximativ 30%.
Unele dintre aceste pajiști sunt adevărate „insule” de biodiversitate: pe suprafețe restrânse pot fi întâlnite peste 50 de specii de plante.
Din 2004, Fundația ADEPT Transilvania lucrează împreună cu comunitățile rurale pentru conservarea acestor peisaje. În zona Târnava Mare, eforturile de conservare se împletesc cu susținerea micilor fermieri și cu dezvoltarea economiei locale.
Zona a devenit cel mai mare sit agricol Natura 2000 din România, iar modelul arată că agricultura tradițională și protejarea biodiversității nu trebuie privite neapărat ca activități aflate în conflict.
Dimpotrivă, în anumite condiții, practicile agricole care au fost păstrate de comunități timp de generații au contribuit chiar la menținerea habitatelor și a diversității speciilor.
Drumurile și căile ferate sunt esențiale pentru dezvoltarea unei țări, dar pot fragmenta habitatele naturale și pot izola populațiile de animale.
Pentru o specie sălbatică, un drum poate însemna o barieră aproape imposibil de traversat. Iar atunci când habitatele sunt fragmentate, accesul la hrană, apă sau zone de reproducere poate deveni mai dificil.
Problema este importantă și pentru păsări. În Europa, 19% dintre speciile de păsări sunt amenințate sau aproape amenințate cu dispariția, iar în România procentul ajunge la 27% în cazul speciilor de păsări cuibăritoare evaluate.
De peste trei decenii, Grupul Milvus derulează proiecte de monitorizare și conservare a speciilor și habitatelor, dar și programe de salvare și reabilitare a animalelor. Până în prezent, prin programele organizației au fost salvate și reabilitate peste 3.000 de animale.
Una dintre direcțiile importante este refacerea conectivității dintre habitate. Printre soluții se află ecoductele, pasaje construite peste sau pe sub infrastructura rutieră, care permit animalelor să traverseze în siguranță.
Ideea este simplă: dacă vrem să protejăm o specie, trebuie să îi protejăm nu doar locul în care trăiește, ci și legăturile dintre diferitele sale habitate.
Poate cel mai neașteptat exemplu vine de lângă București.
Stația de tratare a apei potabile Arcuda este o infrastructură esențială pentru Capitală. Stația tratează zilnic aproximativ 500.000 de metri cubi de apă captată din râul Dâmbovița și se întinde pe o suprafață de 136 de hectare.
Dar Arcuda nu este doar o infrastructură destinată furnizării apei potabile.
Pe suprafața stației au fost identificate 385 de specii de plante, 49 de specii de păsări și trei habitate protejate de interes comunitar.
Astfel, un spațiu creat pentru o funcție esențială pentru oraș a devenit, în timp, și un refugiu pentru numeroase specii.
Prin gestionarea habitatelor, controlul speciilor invazive și aplicarea politicii „zero pesticide”, Apa Nova București contribuie la menținerea echilibrului ecologic al sitului.
Exemplul Arcuda arată că infrastructura critică nu trebuie privită exclusiv prin prisma funcției sale tehnice. Cu o administrare atentă, un astfel de spațiu poate avea în același timp un rol important pentru natură.
Pajiștile din Transilvania, ecoductele și stația Arcuda par, la prima vedere, să nu aibă prea multe lucruri în comun.
În realitate, toate pornesc de la aceeași idee: protejarea biodiversității trebuie integrată în modul în care folosim și administrăm teritoriul.
Într-un caz, soluția este colaborarea cu micii fermieri și păstrarea unor practici agricole care au contribuit la formarea unor peisaje valoroase. În altul, este nevoie de infrastructură care să refacă legăturile dintre habitate. Iar în cazul Arcuda, protejarea naturii devine parte din administrarea unei infrastructuri esențiale pentru un oraș.
„Biodiversitatea nu este un element de decor al dezvoltării, ci infrastructura naturală de care depind apa pe care o bem, resursele pe care le folosim și reziliența comunităților noastre. Miza nu mai este doar să limităm impactul asupra naturii, ci să integrăm protejarea și regenerarea ecosistemelor în modul în care în care ne desfășurăm și dezvoltăm activitatea, zi de zi.
Arcuda demonstrează foarte concret că acest lucru este posibil: o infrastructură care deservește milioane de oameni poate fi, în același timp, un refugiu pentru biodiversitate. Iar acesta este tipul de progres de care avem nevoie: unul în care dezvoltarea și natura nu concurează pentru același spațiu, ci evoluează împreună”, a declarat Mădălin Mihailovici, CEO Veolia România.
Din această perspectivă, protejarea biodiversității nu este doar o problemă a rezervațiilor naturale sau a organizațiilor de mediu. Este o responsabilitate care ține și de agricultură, infrastructură, administrație, economie și, în cele din urmă, de felul în care alegem să folosim spațiul în care trăim.
Cel de-al șaptelea episod al Romania Unfolds aduce în prim-plan tocmai astfel de exemple: proiecte locale în care principiile dezvoltării durabile sunt transformate în acțiuni concrete.
Pentru că biodiversitatea nu există separat de oameni. Iar una dintre marile provocări ale următorilor ani este să găsim modalități prin care comunitățile, infrastructura și natura să poată evolua împreună.
▁▁▁
Grupul Veolia este lider global în transformarea ecologică. Cu 215.000 de angajați pe cinci continente, Grupul dezvoltă și implementează soluții concrete care contribuie la protejarea sănătății publice, reducerea poluării și creșterea competitivității economice a industriilor și a comunităților. Prin expertiza sa în gestionarea apei și în tehnologiile pentru apă, gestionarea deșeurilor – inclusiv a deșeurilor periculoase – și energia locală, precum și prin utilizarea tehnologiilor de ultimă generație, Veolia contribuie la reducerea emisiilor de carbon, combaterea poluării și regenerarea resurselor. În 2025, Grupul Veolia a furnizat apă potabilă pentru 110 milioane de persoane și servicii de canalizare pentru 97 de milioane de persoane, a produs 45 de milioane de megawați-oră de energie și a tratat 64 de milioane de tone de deșeuri. Veolia Environnement (Paris Euronext: VIE, Fortune 500, SBF 120) a înregistrat venituri consolidate de 44,4 miliarde de euro în 2025. www.veolia.com
În România, Veolia oferă soluții de management al apei și energiei. Cu peste 3.600 de angajați, compania acționează strategic la nivel local pentru a implementa servicii esențiale la cele mai înalte standarde de calitate și pentru a susține dezvoltarea orașelor inteligente, deservind peste 2,1 milioane de consumatori. În cei peste 25 de ani de activitate, Veolia România a avut un impact economic direct de peste 2,31 miliarde de euro.
La nivel global, Veolia integrează protejarea biodiversității în activitățile sale prin planuri dedicate de conservare și regenerare a ecosistemelor. În 2025, Grupul a implementat 80% din planurile de acțiune pentru biodiversitate în cele 154 de situri identificate ca sensibile, cu obiectivul de a ajunge la un grad de 85% până la finalul anului 2027.
Senatul a abrogat azi, prin vot final în plen, dubla admitere la liceu. Dar fiind că votul a fost exprimat în calitate de Cameră decizională, legea merge la președintele Nicușor Dan, pentru promulgare.
VOT FINAL. Dubla admitere la liceu a fost abrogată. Legea merge la promulgare