fbpx

Profesorul Radu Gologan: Titularizarea ar trebui să fie temporară

Sorsă imagine: Digi 24

Profesorul Radu Gologan, șeful delegației române la Olimpiada Internațională de Matematică, a declarat, la Europa FM, că titularizarea profesorilor ar trebui făcută pe o perioadă determinată și să fie prelungită în funcție de mai multe criterii.

„Ar trebui să nu fie definitivă și ar trebui să fie pe perioadă. Contractul profesorului să fie cu școala și pe perioade determinate și poate fi prelungit în funcție de rezultate, randament, sănătate. Principala notă, principala componentă a unei astfel de evaluări a profesorului, să fie dovedită prin saltul pe care copilul îl face în materia respectivă, la clasa respectivă. Evaluarea copiilor la sfârștiul unei clase și, ulterior, în anul următor, la sfârșitul materiei respective.”

Despre profesorul Radu Gologan

A absolvit facultatea de matematică în 1976 cu specializarea analiză matematică, lucrările de diplomă şi specializare fiind realizate sub îndrumarea profesorului Ciprian Foiaş, a cărui personalitate şi talent matematic i-a călăuzit întreaga carieră şi domeniu de cercetare. Doctoratul l-a obţinut în 1981, conducător ştiinţific fiindu-i academicianul Marius Iosifescu, cu o lucrare asupra unor noi teoreme ergodice.

Din 1978 este cercetatător ştiinţific, actualmente gr I, la Institutul de Matematică, iar din 2000 este profesor la Universitatea Politehnică din Bucureşti, unde de obicei predă cursul de analiză matematică la anul I, Facultatea de Automatică si Calculatoare.

A publicat 5 cărţi şi peste 30 de articole de cercetare în reviste de specialitate româneşti şi străine. Consideră că cel mai bun rezultat ştiinţic al său este seria de articole publicate în colaborare cu Florin Boca şi Alexandru Zaharescu, ce rezolvă o problemă veche legată de un model din fizica statistică teoretică: modelul Lorenz în plan.

Este colaborator al Gazetei Matematice de peste 40 de ani, timp în care a publicat multe note, articole şi probleme. A fost mereu un propunător de probleme la olimpiade. Din 2001 este preşedintele comisiei naţionale a olimpiadei de matematică şi conducătorul delegaţiei României la OIM. Consideră că este norocos că are alături o echipă de prieteni, excepţionali matematicieni, cu care reuşeşte uneori performanţe remarcabile la concursurile internaţionale.

În anul 2007 este ales preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Matematice din România. Din această postură a contribuit decisiv la reorganizarea şi revigorarea Gazetei Matematice. (sursa: viitoriolimpici.ro)

4 comments

  1. Ana spune:

    Ar fi nevoie de o baza de date cu toti profesorii disponibili din orasul respectiv. Directorii doar preiau copiile dupa diplomele de studii ale profesorilor si le trimit Inspectoratului Scolar. E nevoie de o delimitare mai clara intre atributiile Directorului si ale Inspectoratului Scolar. In orasele mici nu sunt suficienti profesori la inceputul unui an scolar iar daca nu sunt trimisi de la Inspectorat, materiile vor fi impartite profesorilor care nu au norma didactica.

  2. Ioana Béasse spune:

    Educatia formala e un proces national, nu la nivel de scoala. Elevii si profesorii sunt ecaluati conform unor standarde nationale, de catre inspectori, ultimii, nu de catre directori. In sistemul public, profesorii nu isi aleg elevii, asa cum fac angajatorii sau scolile private, de aia nu se poate evalua un profesor in functie de rezultatele elevilor. Profesorii ar trebui sa fie un gaj de stabilitate, de aia sunt titularizati si au postul respectiv pe o perioada nederminata.

  3. Me spune:

    Din ce spune acest geniu carpatin al matematicii, daca am un elev incapabil, din varii motive, să progreseze, atunci eu să fiu judecat după incapacitatea acelui elev. Presupun că acest om trăiește în „turnul de fildeș” al matematicii și habar nu are de realitate. În acest domeniu este doar un habarnist care își dă cu părerea! Părerea mea!

  4. LER spune:

    In jumate din clip vorbesc:
    1. Un parinte care nu a reusit nici macar sa copie sau sa citeasca niste cuvinte corect (cromozomi, nu „cromozoni” si mitoza nu „mioza” – la acest ultim termen chiar e diferenta enorma de sens, nu e doar o simpla greseala).
    2. Un ziarist fara un minim de cultura generala, care nici nu a auzit de termeni ca sa-i poata contextualiza (desi eu stiu din cultura generala si din ce am facut in liceu care e diferenta dintre termeni, fara sa fiu profesor de biologie…);
    3. Un profesor de matematica, exceptional in pregatirea olimpicilor la matematica, dar complet pe langa la materia biologie.
    In final, nici unul dintre ei nu poate avea o parere pertinenta, dar cu totii trag niste concluzii…. o alta dezbatere de amatori, simptomatica pentru multe altele din spatiul romanesc…

«

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.