Profesorii vor un ministru din preuniversitar, cu experiență la clasă și voce puternică în Guvern

Viitorul ministru al Educației ar trebui să provină din învățământul preuniversitar, să aibă experiență reală la catedră, un CV fără controverse și capacitatea de a reprezenta interesele profesorilor, elevilor și părinților în Guvern. Este concluzia dezbaterii din cadrul emisiunii InfoEdu, difuzată de TVR Info, unde mai mulți profesori și directori au conturat profilul viitorului titular de la Educație.

Potrivit invitaților, ponderea cea mai mare a sistemului educațional este în zona preuniversitară, acolo unde apar și cele mai frecvente crize administrative și tensiuni publice. Din acest motiv, susțin cadrele didactice, este nevoie de un ministru care să cunoască direct realitățile din școală, nu doar din rapoarte și statistici.

Liliana Murguleț, directoarea Școlii Gimnaziale 79 din București, a declarat că ar susține un ministru provenit din preuniversitar, cu un parcurs profesional „firesc, fără salturi”, care să fi trecut prin toate etapele formării în sistem. În opinia sa, experiența acumulată direct în școală este esențială pentru înțelegerea problemelor.

La rândul său, Marina Manea, profesoară de limba română la Colegiul Național „Mihai Viteazul”, a vorbit despre tensiunile recurente dintre învățământul preuniversitar și cel universitar și a avansat ideea separării Ministerului Educației în două structuri distincte, fiecare cu propriul ministru. Propunerea a fost făcută prima dată de consilierul prezidențial Sorin Costreie, în cadrul podcastului LECȚIA DE AZI, realizat de Educație Privată în parteneriat cu Lumina – Instituții de Învățământ, și a fost susținută și de sindicate.

Profesorul Marcel Bartic a insistat că viitorul ministru trebuie să aibă viziune, să „știe cu ce se mănâncă preuniversitarul”, unde sunt cele mai multe provocări și unde este nevoie de intervenții rapide. În plus, acesta a subliniat importanța integrității și a credibilității publice, afirmând că este nevoie de un ministru cu „un CV fără pete”, care să consolideze încrederea între sistem și conducerea politică.

Bartic a atras atenția și asupra rolului ministrului în negocierile bugetare, susținând că Educația este subfinanțată și că este nevoie de o voce care „să se bată pentru elevi, profesori și părinți” la masa Guvernului, nu doar să transmită deciziile executivului.

Cătălin Zaman, profesor de limba română și director al Colegiului Național „Mihai Eminescu”, a precizat că nu este esențial dacă ministrul provine din universitar sau preuniversitar, atât timp cât are experiență concretă la clasă. În opinia sa, doar cineva care a predat „câteva sute de ore” poate înțelege cu adevărat dificultățile elevilor, profesorilor și părinților.

Marius Nistor susține soluția ”Costreie”: doi miniștri la Educație