Închide
Radu Carp, profesor la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității din București, acuză public existența unor presiuni, tentative de șantaj și abuzuri venite din partea unor persoane care ar încerca să obțină titlul de doctor fără a îndeplini criteriile academice. Într-o postare pe Facebook, cadrul universitar vorbește despre „multiple încercări de hărțuire, șantaj și intimidare” la care ar fi fost supus, alături de alți colegi, din partea unor doctoranzi nemulțumiți.
Potrivit profesorului, în România doctoratul „a ajuns un trofeu pe care toți îl râvnesc”, însă puțini ar fi dispuși să depună efortul științific necesar. El susține că dificultatea redactării unei lucrări originale, fundamentate pe cercetare serioasă, îi determină pe unii candidați să caute „scurtături”, inclusiv prin acțiuni în instanță sau plângeri penale împotriva coordonatorilor de doctorat.
Radu Carp descrie trei cazuri, fără a face publice nume:
Cazul A: O doctorandă înscrisă în 2012 ar fi cerut suspendarea studiilor în 2016 din motive medicale. După expirarea suspendării, fără o teză finalizată, i s-ar fi explicat că singura soluție este reluarea admiterii cu un proiect nou. În 2019, candidata ar fi prezentat același proiect din 2012, considerat „perimat”, fiind respinsă. Ar fi urmat, potrivit profesorului, „o ploaie de plângeri civile și penale”, procese care s-ar fi încheiat abia în 2026. Ulterior, susține acesta, persoana ar fi obținut titlul de doctor la o altă instituție.
Cazul B: Un doctorand recomandat la admitere de premierul în funcție la acel moment ar fi tradus în română, „în timp record”, o teză susținută în Franța și ar fi prezentat-o drept lucrare proprie. Primul soft anti-plagiat nu ar fi detectat frauda, însă verificarea ulterioară realizată la nivelul CNATCDU ar fi dus la invalidarea tezei. Profesorul afirmă că, ulterior, doctorandul ar fi sesizat Corpul de control al prim-ministrului și ar fi depus plângeri la comisiile de etică, inclusiv la nivel național, precum și în instanță, blocând temporar activitatea unor structuri academice.
Cazul C: Un alt doctorand ar fi încercat să susțină o teză de doar câteva pagini. Deși i s-ar fi transmis că dimensiunea și standardele academice nu sunt respectate, susținerea ar fi fost organizată. În fața unei săli cu invitați din mediul politic, candidatul ar fi fost respins. Ulterior, profesorul spune că politicianul ar fi declarat public că deține titlul de doctor al instituției, deși nu l-a obținut.
Radu Carp afirmă că astfel de situații generează un volum constant de plângeri, citații și procese pentru cadrele universitare care refuză să acorde titlul fără respectarea criteriilor. „Numai noi, cei care rezistăm zilnic asaltului de plângeri cauzate de faptul că ne încăpățânăm să nu îi declarăm doctori în științe fără să fi scris o teză, am cam ajuns la limita de rezistență”, scrie acesta.
Profesorul mai subliniază și componenta financiară: „Înca ceva: coordonarea a 3 doctoranzi (cum ar fi A, B si C) înseamnă 150 de lei pe lună”.
DescopeRO – Cum vrea UniBuc să aducă cercetarea mai aproape de oameni