


Delia Ambrosie, profesoară de limba română și fondatoarea comunității online ”Română cu Delia”, confirmă ideea că bacalaureatul poate fi luat fără ca absolvenții de liceu să fi citit vreo carte dintre cele incluse în programă.
Întrebată, în emisiunea ”Starea Educației” de la Radio Iași, dacă este de acord cu această idee formulată de multe cadre didactice, pofesoara a răspuns:
”Da, ați auzit bine și cred că pot spune că e, din păcate, valabil și se întâmplă în România, s-a întâmplat și până acum. Și asta pentru că, în opinia mea, examenul de bacalaureat vine cu un format care comportă avantaje, dar și dezavantaje. Actualul format al bacalaureatului vizează componenta aceasta de înțelegere a unui text la prima vedere. Cu asta și începe subiectul I, apoi vizează competența elevului de a redacta un eseu argumentativ, în care să justifice o anumită opinie, să o susțină, prin exemple și argumente relevante. Și la partea a treia, examenul vizează înțelegerea anumitor opere din autori canonici sau necanonici, care, din păcate, se transformă într-o reproducere mecanică a unor informații, chiar cu acest risc sau cu această variantă de a nu citi efectiv cărțile.”
Profesoara Delia Ambrosie spune că examenul de Evaluare Națională este mai bine configurat: ”Cred că examenul de Evaluare Națională are, iată, și avantaje și dezavantaje în formatul actual, așa cum am spus și despre examenul de bacalaureat. Și dacă e să compar cu modul în care am dat noi examenul de capacitate, cum se numea acum 20-25 de ani, cred că există un progres. Îmi amintesc că am avut de scris la examenul de capacitate despre particularitățile unei doine sau încadrarea textului într-o specie precum balada. Eu făceam acest lucru, olimpică fiind, învățând pe de rost comentariile, ceea ce cred eu că este un minus real, un dezavantaj real, pentru că, de fapt, elevul nu mai învață să-și exploreze abilitățile de analiză critică, de interpretare, de identificare cu anumite personaje, ci, efectiv, memorează un calup de informații. Cred că în formatul actual al Evaluării Naționale există o mai mare aplecare către analiza textului.”