Închide
Matematica riscă să rămână „prizoniera” profesorului dacă nu reușește să ajungă la elevi, avertizează profesorul Mihai Fârtat, formator în cadrul Centrului de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE). El susține că actualul mod de predare îi lasă în urmă pe mulți copii și că soluția este schimbarea modului în care disciplina este predată, prin metode bazate pe investigație și implicare activă.
„Noi nu schimbăm matematica. Matematica este aceeași. Dar putem schimba modul în care matematica ajunge la copii. Pentru că, dacă nu ajunge, degeaba. Atunci rămâne doar matematica mea, ca profesor, și mor cu ea în mână, fără niciun efect asupra copilului. Noi trebuie să învățăm elevul să pună întrebări pornind nu de la ce a auzit, ci de la ceea ce vede, să gândească și să pună întrebări”, afirmă Mihai Fârtat.
În prezent, spune formatorul, matematica devine accesibilă doar unui segment restrâns de elevi, în timp ce ceilalți sunt „pierduți” pe parcurs. În acest context, profesorul riscă să devină un simplu „difuzor”, iar lecțiile nu mai generează înțelegere sau interes real. „Matematica rămâne a profesorului, nu a fost împărtășită copilului”, explică acesta.
Experiența din programul „Matematica Altfel” arată însă că există alternative. Profesorii care au participat la cursuri de formare și au aplicat la clasă unități de învățare bazate pe investigație au observat o creștere a implicării elevilor și a motivației pentru învățare. Deși metoda presupune un efort inițial mai mare pentru dascăli, efectele sunt considerate benefice de ambele părți.
Metoda de predare prin investigație presupune ca elevii să pornească de la situații concrete și să descopere singuri conceptele matematice. De exemplu, în loc să memoreze formule, aceștia pot determina înălțimea unei clădiri folosind umbre sau pot descoperi relația dintre diametru și circumferință utilizând obiecte din viața de zi cu zi. Important, spune Fârtat, este ca întregul proces de învățare să fie structurat în jurul acestor explorări, nu doar să includă exemple izolate.
Schimbarea nu este, însă, una rapidă. „Este un proces de durată, o schimbare de mentalitate”, spune profesorul.
Dacă elevii sunt, în general, receptivi, pentru profesori adaptarea este mai dificilă, mai ales după ani de predare în stil tradițional. Cu toate acestea, mulți dintre cei care au participat la formare și-au dorit voluntar să își îmbunătățească practica, conștienți că metodele vechi nu mai dau rezultate. Citește mai multe pe site-ul CEAE.
Simularea de Evaluare Națională: 69,88% dintre elevi au luat peste 5 la română, 65,45% la matematică