


Senatul a adoptat luni, cu 123 de voturi pentru și 6 abțineri, Legea Majoratului Digital, un proiect care introduce conceptul de „maturitate digitală” la vârsta de 16 ani și stabilește reguli stricte pentru platformele online, părinți și furnizorii de servicii digitale. Propunerea legislativă, o premieră pentru România, va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
Inițiativa, semnată de senatoarea Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, urmărește să ofere părinților instrumente legale pentru protecția copiilor în mediul virtual.
„Copiii României au dreptul să fie protejați și în lumea digitală, nu doar în cea reală. Legea Majoratului Digital nu interzice și nu cenzurează, ci oferă părinților instrumente pentru a-și proteja copiii”, a declarat Pauliuc în plenul Senatului, potrivit Agerpres.
Conform noii legi, minorii sub 16 ani vor putea crea conturi pe platforme online doar cu acordul expres al părinților. Aceștia vor avea și dreptul de a suspenda sau șterge conturile copiilor, dar și de a cere eliminarea conținutului dăunător.
Furnizorii de platforme vor fi obligați să introducă filtre de vârstă, sisteme de verificare a identității, etichetarea conținutului pe categorii de vârstă și interzicerea publicității personalizate pentru minori.
„România face astăzi un pas decisiv spre o societate digitală responsabilă. Nu putem lăsa algoritmii să crească generația noastră de copii”, a mai spus senatoarea liberală. Ea a precizat că legea oferă un cadru legal modern, inspirat de reglementările europene, dar adaptat realităților românești.
Legea introduce și obligații ferme pentru platformele digitale: companiile care operează în România vor trebui să implementeze mecanisme clare și verificabile de confirmare a vârstei, altfel riscă sancțiuni.
De asemenea, actul normativ stabilește o serie de interdicții pentru publicitatea targetată către minori, precum și cerințe de transparență privind colectarea și utilizarea datelor copiilor.
Următorul pas va fi adoptarea normelor de aplicare, care vor detalia modul în care se va face verificarea vârstei și cum vor colabora autoritățile cu platformele digitale.
Măsuri similare au fost adoptate deja în Franța, iar Spania, Danemarca, Italia și Irlanda pregătesc reglementări aproape identice. În Grecia, Guvernul pregătește blocarea automată a accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, printr-o aplicație națională numită Kids Wallet. Aplicația filtrează conținutul direct pe dispozitiv și interzice accesul minorilor sub 18 ani la site-uri de jocuri de noroc, tutun, alcool sau pornografie.
La nivel european, Digital Services Act (DSA) impune deja platformelor mari să reducă expunerea minorilor la conținut dăunător și să raporteze anual măsurile de protecție adoptate.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat recent că „părinții, nu algoritmii, ar trebui să se ocupe de creșterea copiilor” și a anunțat că Bruxelles-ul pregătește măsuri suplimentare pentru protecția minorilor pe internet.
Australia a devenit prima țară din lume care interzice accesul copiilor sub 16 ani la rețelele de socializare, după o dezbatere intensă la nivel național. Legea adoptată în noiembrie 2024 stabilește un precedent global printr-o reglementare strictă ce vizează giganții tehnologici și introduce sancțiuni dure pentru nerespectarea noilor norme.
Conform noii legi, companii precum Meta (proprietara Facebook și Instagram) și TikTok sunt obligate să împiedice accesul minorilor sub 16 ani. În caz de nerespectare, acestea riscă amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni (32 de milioane de dolari americani). Testarea metodelor de aplicare a legii va începe în ianuarie 2025, iar interdicția completă va intra în vigoare peste un an.
Premieră mondială: Australia interzice rețelele de socializare pentru copiii sub 16 ani