Închide
Cercetătorii Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi au fost distinși cu Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2025, pentru „descoperirile lor privind toleranța imunitară periferică”, a anunțat luni Adunarea Nobel de la Karolinska Institutet.
Premiul din acest an „se referă la modul în care ne menținem sistemul imunitar sub control, astfel încât să putem lupta împotriva tuturor microbilor imaginabili și să evităm în același timp bolile autoimune„, a declarat Marie Wahren-Herlenius, profesoară de reumatologie la Institutul Karolinska, potrivit Agerpres.
„Puternicul sistem imunitar al organismului trebuie reglat, altfel riscă să atace propriile noastre organe”, după cum a subliniat Adunarea Nobel. Astfel, laureații au „identificat gardienii sistemului imunitar, celulele T reglatoare, care împiedică celulele imune să atace propriul nostru corp”, a precizat instituția.
Prin urmare, descoperirile făcute de Mary E. Brunkow, născută în 1961, de Fred Ramsdell, în vârstă de 64 de ani, și de Shimon Sakaguchi, în vârstă de 74 de ani, „au pus bazele unui nou domeniu de cercetare și au stimulat dezvoltarea de noi tratamente, de exemplu pentru cancer și boli autoimune”, a declarat comisia de acordare a premiului, într-un comunicat.
Sezonul Premiilor Nobel continuă marți cu anunțul laureaților la Fizică, miercuri la Chimie, joi la Literatură, vineri la Pace, iar luni, 13 octombrie, vor fi decernați câștigătorii pentru Economie, potrivit News.ro.
Premiul Nobel pentru Medicină, acordat pentru prima dată în 1901, a fost până acum oferit de 115 ori unui total de 229 de laureați. Anul trecut, distincția a fost obținută de Victor Ambros și Gary Ruvkun „pentru descoperirea microARN-ului și rolul său în reglarea post-transcripțională a genelor”.
Premiul a recompensat de-a lungul timpului cercetări fundamentale, precum:
Helicobacter pylori (2005) – Barry Marshall și Robin Warren au demonstrat că ulcerul gastric este cauzat de o bacterie, schimbând abordarea tratamentului ulcerului.
Virusul HIV (2008) – Françoise Barré-Sinoussi și Luc Montagnier au descoperit virusul imunodeficienței umane, revoluționând tratamentele pentru SIDA.
Vaccinuri cu ARNm (2023) – Katalin Karikó și Drew Weissman au dezvoltat vaccinuri împotriva COVID-19, accelerând ritmul dezvoltării vaccinurilor în timpul pandemiei.
Până în prezent, doar 13 femei au primit premiul pentru Medicină.
Cel mai tânăr laureat, Frederick G. Banting, avea 32 de ani când a primit premiul pentru descoperirea insulinei (1923).
Cel mai în vârstă laureat, Peyton Rous, avea 87 de ani când a fost recompensat pentru descoperirea virusurilor care induc tumori (1966).
Un duo tată și fiu, Sune Bergström și Svante Pääbo, a primit fiecare câte un premiu, Pääbo fiind premiat la 40 de ani după tatăl său.
Alfred Nobel, fondatorul premiilor care îi poartă numele, a manifestat un interes activ pentru medicină. Prin intermediul Karolinska Institutet, a colaborat cu fiziologul suedez Jöns Johansson în jurul anului 1890, acesta lucrând în laboratorul lui Nobel din Sevran, Franța. Domeniul fiziologie sau medicină a fost al treilea menționat în testamentul lui Nobel pentru acordarea premiilor.