Închide
Sporul de doctorat nu se mai justifică automat, a declarat luni ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, la o conferință de presă la Palatul Victoria. Excepție fac domeniile unde doctoratul face parte din activitatea profesională, precum educația, unde sporul a fost deja inclus în salarizare.
„Să ai ideea că dacă ai doctorat, lucrul acesta automat trebuie să-ți aducă un spor – eu, personal, și nici echipa Băncii Mondiale nu sunt divergenți față de ce spun – nu cred că se justifică”, a explicat Pîslaru, potrivit Digi24.
Ministrul a afirmcat că la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, angajații cu doctorat trebuie să justifice lunar, printr-un document aprobat de ministru, cum titlul obținut îi ajută în activitatea curentă.
„Birocrația de a explica cum un doctorat în psihologie te ajută să înțelegi mai bine beneficiarii sunt niște lucruri care sunt jenante”, a adăugat el.
Soluția propusă este o salarizare mai bine structurată pe funcții, inclusiv pe funcții de conducere, astfel încât doctoratul să fie o condiție de calificare pentru anumite posturi, nu un motiv automat de spor.
Întrebat despre eliminarea acestor sporuri controversate, Pîslaru a confirmat: „Da. Eu știu că se elimină”. El a precizat că, prin acordul politic inclus în noua lege, timp de cinci ani nu va mai exista bază legală pentru reintroducerea lor. „Cel puțin cinci ani de zile, «sporul de praf» nu va fi introdus în România”, a subliniat ministrul.
El a explicat că oricine ar dori să revină la vechiul sistem ar risca pierderea a 770 de milioane de euro și ar compromite caracterul unitar al legii.
Ministerul Muncii a publicat luni, în dezbatere publică, proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice. Principalele prevederi:
– Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar va fi de 1 la 8;
– Valoarea de referință pentru 2027 este stabilită la 4.100 lei;
– Grila de salarizare va cuprinde 12 grade salariale, cu coeficienți cuprinși între 1 și 8;
– 87 de sporuri din 151 existente vor fi eliminate;
– Munca suplimentară și cea prestată în zilele de sărbători se compensează în principal prin ore libere, acordate în cel mult 60 de zile;
– Ordonatorii de credite pot acorda premii de performanță trimestriale, semestriale sau anuale, în limita a 4% din fondul de salarii de bază;
– Angajații ale căror salarii vor scădea față de nivelul actual vor primi o diferență salarială tranzitorie, plătită lunar până la 31 decembrie 2031.
Noua grilă intră în vigoare de la 1 ianuarie 2027, când vor fi abrogate toate legile speciale și elementele salariale din sistemul actual.