Închide
Rezultatele României la testarea PISA 2025, mai slabe decât cele din 2022 la matematică, lectură și științe, arată că măsurile adoptate în ultimii ani nu au reușit să reducă analfabetismul funcțional, susține fostul ministru al Educației și Cercetării, Daniel David. Într-o sinteză publicată pe blogul său, acesta avertizează că simpla creștere a resurselor financiare într-un sistem care nu este reformat poate genera „anomalii educaționale” și susține că România are nevoie de o schimbare de paradigmă, orientată spre competențele evaluate de PISA.
Potrivit datelor OECD, România a obținut la PISA 2025 un scor de 419 puncte la matematică, față de 428 în 2022. În cazul lecturii, scorul a coborât de la 428 la 413 puncte, iar la științe de la 428 la 425 de puncte.
Scăderea este însoțită de o pondere ridicată a elevilor care nu ating nivelul de bază. La matematică, 52% dintre elevii români nu ajung la nivelul 2, comparativ cu 35% la nivelul OECD. La lectură, proporția este de 48%, față de 31% în OECD, iar la științe de 46%, față de 26%.
David atrage atenția și asupra performanțelor de vârf: doar 4% dintre elevii români ating nivelurile 5 sau 6 la matematică, față de 8% în OECD, în timp ce la lectură proporția este de numai 1%, față de 6% în OECD. La științe, 2% dintre elevii români ajung la nivelurile superioare, comparativ cu 7% în OECD.
Fostul ministru respinge ideea că rezultatele ar putea fi explicate printr-o capacitate mai redusă de învățare a elevilor români sau printr-o pregătire insuficientă a profesorilor.
„Ca psiholog, spun că elevii români au capacitățile de inteligență și creativitate comparabile cu elevii altor țări”, afirmă David.
Fostul ministru adaugă că profesorii români au nivelul de pregătire necesar pentru a preda eficient. În opinia sa, problema trebuie căutată mai degrabă în modul în care este construit și funcționează sistemul educațional.
David inventariază mai multe măsuri adoptate înaintea testării PISA 2025, printre care reducerea efectivelor de elevi din clase, creșterea fondului și tipurilor de burse și majorarea salariilor din învățământul preuniversitar. El atrage atenția însă că aceste măsuri nu au produs, până la momentul testării, un impact pozitiv asupra performanțelor PISA.
Fostul ministru admite că efectele unor asemenea măsuri s-ar putea manifesta într-un interval mai lung și că ele pot avea alte beneficii, precum menținerea copiilor în școală sau stabilizarea corpului profesoral. Consideră însă că acestea nu sunt suficiente pentru a produce schimbarea necesară în performanța educațională.
Soluția propusă de fostul ministru este schimbarea paradigmei educaționale și orientarea mai puternică a școlii către utilizarea practică a competențelor dobândite.
David susține Programul Ministerial de Reforme QX, bazat pe Diagnosticul Ministerial QX realizat în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Educației și Cercetării. El consideră că efectele acestor reforme ar trebui să fie evaluate prin rezultatele României la PISA 2029.
Printre măsurile pe care le indică se numără introducerea și dezvoltarea orelor remediale, regândirea curriculumului în funcție de competențe și relevanța acestora pentru viața cotidiană, extinderea testărilor naționale și utilizarea planurilor individualizate de intervenție.
În același timp, David susține menținerea intervențiilor sociale, precum bursele sociale și programul „Masa caldă”, dar și reducerea diferențelor dintre unitățile de învățământ prin măsuri precum parteneriate între școli, comasarea unor unități școlare și dezvoltarea unor campusuri rurale.
Una dintre principalele idei ale fostului ministru este că problema educației nu poate fi rezolvată exclusiv prin suplimentarea finanțării.
Daniel David afirmă că, în 2025, bugetul consolidat al educației a fost, în estimarea sa, de aproximativ 4,32% din PIB, pe care îl consideră cel mai mare din ultimii 20 de ani. În același timp, el susține că resursele suplimentare trebuie introduse într-un sistem reformat, pentru ca acestea să fie utilizate eficient.
„Dacă ducem bani într-un sistem nereformat, apar anomalii și risipă”, scrie fostul ministru, oferind drept exemple bursele de merit acordate unor elevi cu nota 5 și plata cu ora, despre care afirmă că poate ajunge să funcționeze ca mecanism de creștere a veniturilor, cu efecte asupra fragmentării claselor și școlilor.
David consideră, astfel, că afirmația potrivit căreia reformele nu pot fi făcute fără bani trebuie nuanțată: în opinia sa, reforma trebuie să asigure mai întâi utilizarea eficientă a fondurilor existente, după care poate fi susținută o creștere a resurselor.
Fostul ministru compară rezultatele PISA 2025 cu cele ale testării TIMSS 2023 și identifică o diferență relevantă în cazul matematicii.
La TIMSS 2023, elevii români de clasa a VIII-a au obținut 496 de puncte la matematică, cu 18 puncte peste media internațională. 83% dintre elevi au atins cel puțin nivelul minim de competență, iar 9% au ajuns la cel mai avansat nivel.
David explică diferența prin modul în care sunt construite cele două evaluări. TIMSS este mai apropiat de programele școlare și testează cunoștințe, aplicații și raționament în relație cu acestea, în timp ce PISA pornește mai mult de la situații de viață și urmărește modul în care elevii pot utiliza competențele dobândite pentru a găsi soluții funcționale.
În opinia fostului ministru, școala românească trebuie să asimileze mai puternic această paradigmă, deoarece ea este mai apropiată de utilizarea concretă a competențelor în viața cotidiană.
Daniel David leagă rezultatele PISA 2025 de avertismentele formulate în Diagnosticul Ministerial QX și de decizia de a include analfabetismul funcțional între riscurile de securitate națională. El susține că un nivel ridicat al analfabetismului funcțional poate face o societate mai vulnerabilă la manipulare și teorii conspiraționiste și poate afecta eficiența economiei, prin lipsa competențelor necesare populației.
„Diversele măsuri educaționale implementate până în 2025 nu au reușit să reducă analfabetismul funcțional”, concluzionează fostul ministru, apreciind că multe dintre acestea au reprezentat dezvoltări ale vechilor paradigme, fără o schimbare structurală a modului în care funcționează educația.
David își apără, în acest context, Programul Ministerial de Reforme QX și afirmă că acesta poate reprezenta atât un mecanism de schimbare a paradigmei educaționale, cât și un „antidot” la analfabetismul funcțional.
Dacă reforma va fi implementată adecvat, rezultatele României la PISA 2029 ar trebui să fie semnificativ mai bune, potrivit fostului ministru. În caz contrar, susține el, cei care blochează această direcție ar trebui să propună o alternativă, întrucât actualul nivel al rezultatelor reprezintă, în opinia sa, un risc pentru România.
PISA 2025/ Doar 1% dintre elevii români pot înțelege texte lungi și distincția între fapt și opinie