Rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), Marilen Pirtea, unul dintre numele luate în calcul pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării după demisia lui Daniel David de la finalul anului trecut, avertizează că noile concluzii ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) sunt urgente pentru România. Declarația a fost făcută vineri, în contextul publicării ediției 2025 a raportului OCDE privind „Perspectivele Politicilor Educaționale”.
Potrivit lui Pirtea, România se confruntă cu una dintre cele mai scăzute rate de participare a adulților la învățarea pe tot parcursul vieții din Uniunea Europeană, în timp ce economia și societatea sunt supuse unor transformări accelerate generate de digitalizare, inteligență artificială, tranziția verde și schimbările demografice. În acest context, rectorul UVT susține că viitorul nu aparține universităților care predau mai mult, ci celor care permit oamenilor să învețe mai mult, pe tot parcursul vieții.
„Învățarea pe tot parcursul vieții este o condiție necesară pentru a păstra competitivitatea economică, pentru adaptabilitatea forței de muncă și pentru creșterea coeziunii sociale. Decizia strategică nu este dacă România își permite să investească în învățarea pe tot parcursul vieții, ci dacă își permite să nu o facă”, a declarat Marilen Pirtea, potrivit Agerpres.
Raportul OCDE 2025, realizat pe baza a 230 de politici din 35 de țări, conturează principalele repere ale educației viitorului: programe parentale pentru stimularea învățării timpurii, programe educaționale care dezvoltă competențe socio-emoționale, calificări modulare și micro-acreditări pentru adulți, precum și formare adaptată vârstei pentru menținerea lucrătorilor seniori activi și conectați. Documentul contestă astfel ideea conform căreia competențele dobândite într-o etapă a vieții rămân valabile pe termen nelimitat.
În opinia rectorului UVT, învățarea pe tot parcursul vieții nu mai poate fi tratată ca o extensie opțională a educației inițiale, ci trebuie să devină o infrastructură de bază a vieții profesionale și sociale, într-o lume caracterizată de cariere non-liniare și o durată mai mare a vieții active. Progresul real, susține acesta, depinde nu doar de accesul la educație, ci de capacitatea oamenilor și instituțiilor de a susține învățarea continuă.
Marilen Pirtea identifică mai multe disfuncționalități ale sistemului educațional românesc, între care participarea foarte redusă a adulților la formare continuă, fragmentarea politicilor publice între educație, muncă și digitalizare, orientarea universităților aproape exclusiv către grupa de vârstă 18–24 de ani, accesul inegal la programe eficiente de reconversie profesională și utilizarea limitată a micro-credențialelor și a recunoașterii învățării non-formale.
Ca direcții de reformă, acesta propune integrarea învățării pe tot parcursul vieții ca obiectiv transversal al politicilor publice și dezvoltarea unor programe diferențiate pe ciclul de viață, dedicate persoanelor aflate la mijlocul carierei sau aproape de finalul acesteia. Totodată, Pirtea pledează pentru mecanisme inter-ministeriale de coordonare și pentru parteneriate între universități, angajatori și autorități locale, astfel încât universitățile să devină hub-uri regionale de competențe și dezvoltare.
„Politicile care consolidează capacitatea oamenilor de a învăța pe tot parcursul vieții construiesc, în mod direct, capacitatea României de a face față viitorului”, mai spune Marilen Pirtea.
BREAKING Bolojan, despre varianta Marilen Pirtea la MEC: Nu e bătută în cuie
Luciana Antoci, alt nume vehiculat pentru postul de ministru al Educației