Închide
Nu sunt hotărâtă să semnez contractul educațional
de Daniela Vișoianu, expertă în educație
Recunosc că, personal, nu sunt hotărâtă să semnez contractul educațional. Modul de gestionare a transferurilor la clasa a X-a (o consecință nedorită a actualului sistem de admitere) este ultima piesă din șirul de domino care se adună în ultimii ani.
Iată 3 provocări pe care le am:
#1️⃣: aș fi preferat un proces real de consultare, realizat împreună cu părinții. Din tot ce știu eu despre contracte mi se pare dezechilibrat faptul că sunt sancțiuni doar pentru una dintre părțile semnatare. Și nedreaptă punerea părinților în fața unei opțiuni de tipul: „semnare fără comentarii sau amendă.”
În momentul în care legea (nr. 198/2024) stabilește că numărul optim de elevi din fiecare clasă este de 28 de elevi, înseamnă că 33 este o forțare, de exemplu. În clasele respective spațiul și volumul de aer sunt aceleași. Deși noua propunere de contract specifică că:
1. Unitatea de învățământ se obligă:
a) să asigure condițiile optime de derulare a procesului de învățământ;
b) să asigure respectarea condițiilor și a exigențelor privind normele de igienă școlară, de protecție a muncii, de protecție civilă și de pază contra incendiilor în unitatea de învățământ;
eu, ca părinte, nu am nimic de spus față de venirea în clasa fiicei mele a 7, poate 8, elevi noi. Și nici școala/sistemul nu e în niciun fel sancționată 😕
Precizez că în sistemul privat părinții știu de la început că o clasă are 16, 18 elevi, oricât de multe cereri de transfer ar fi/veni. Și nu e cazul să intru acum în dezbaterea cine/unde/ce școală alege pentru copilul lui.
#2️⃣ Istoricul de nefuncționare a legilor pentru obligațiile față de copii. Legea 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, care e temei și pentru actuala propunere de contract instituie dreptul Ministerului Educației de a sancționa contravențional:
„Art. 142. – (1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni: (…) l) nerespectarea prevederilor art. 52 alin. (2);
Art. 52. – (2) În cadrul procesului instructiv-educativ, copilul are dreptul de a fi tratat cu respect de către cadrele didactice, personalul didactic auxiliar şi cel administrativ şi de a fi sprijinit şi informat asupra drepturilor sale, precum şi asupra modalităţilor de exercitare şi realizare a acestora. Pedepsele corporale sau alte tratamente degradante în cadrul procesului instructiv-educativ sunt interzise. (…)
(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunii se fac de către ofiţerii şi agenţii de poliţie, în cazul contravenţiilor prevăzute la alin. (1) lit. i), j), o) şi p), precum şi de persoane anume desemnate dintre cele cu atribuţii de control din:
d) Ministerul Educației Naționale, pentru contravenția prevăzută la alin. (1) lit. l);”
Ați auzit voi vreodată despre vreo astfel de infracțiune sancționată de către Ministerul Educației?
#3️⃣ Da, legea nouă a învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede posibilitatea amendării părinților, de anul trecut și pentru semnarea contractului educațional:
„Art. 148. – (1) Următoarele fapte constituie contravenţii, în măsura în care nu constituie infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea dispozițiilor art. 14 alin. (1), din culpa părintelui sau a reprezentantului legal, în sensul interzicerii participării beneficiarului direct la programul școlar, se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei. Prevederea se aplică și în cazul refuzului semnării contractului educațional prevăzut la art. 14 alin. (4);”
E o prevedere de lege, deci are putere juridică.
Nu e clar ce se întâmplă cu părinții care nu se trezesc dimineața ei, darmite să își trezească copii ca să plece la școală. Iar asta nu e o „interzicere”. Nu e clar nici ce se întâmplă cu decizia unui elev de liceu care nu se duce la școală, deși părinții cred asta sau îl trimit la școală sau nu îl pot sprijini mai mult.
Dar e clar că părinții pot fi amendați dacă nu semnează un contract despre care nu au avut nimic de spus și care nu are sancțiuni asociate obligațiilor uneia dintre părți.
***
Contractul este diferit față de variantele anterioare.
Deci lipsa de entuziasm pentru semnarea lui nu e absurdă.
Probabil că voi alege să nu le creez probleme suplimentare doamnei diriginte și doamnei și domnului director. Îi respect, respect instituția școlii și înțeleg că e ceva ce nu stă în puterea lor. Și nici pe ei nu îi face fericiți această „vâjâială” fără sens de transferuri.
Dar contractul social e fracturat și încrederea clamată nu se poate construi din registrul: „eu impun condițiile, eu nu respect legea, tu trebuie să accepți, altfel îți dau amendă”.
Contractul educațional
