”Părinții cer schimbare”: Ne deranjează că nu se face educație, ci instrucție și predare de informații

de Oana Dobre-Dimofte

Andreea, Aura și Ruxandra sunt trei mame care cred că este momentul ca școala românească să se schimbe. Acum. Și au decis să ceară acest lucru, deschis și asumat. Au inițiat grupul de Facebook ”Părinții cer schimbare” și au strâns în jurul lor o comunitate online de mii de persoane, care vorbesc cu onestitate despre problemele școlii românești și caută soluții pentru ele.

Cel mai recent subiect adus în atenția publică de grupul ”Părinții cer schimbare” a fost situația celor trei Colegii Naționale din Brașov care au impus în mod ilegal un barem al mediei generale, iar, dacă elevii nu reușesc să atingă acel barem, sunt obligați să se transfere. Subiectul s-a viralizat ș a ajuns în atenția presei, iar ministrul Educației a anunțat că școlile trebuie să renunțe la această practică.

Educație Privată a luat legătura cu fondatoarele grupului și a aflat cum cred ele că se poate schimba școala românească și care sunt primele lucruri care nu mai pot rămâne așa cum au fost până acum.

  • Cine sunteți voi? Sunteți părinți? Aveți și experiență didactică?

Suntem un grup de părinți (in)formați, un grup civic informal, cu puncte de interes, proiecte şi acţiuni în domeniul educației școlare, care își dorește o schimbare reală a învățământului. Suntem părinți, dar și cetățeni activi ai acestei țări și ne dorim ca toți copiii să fie ajutați, prin educație de calitate, să creeze o lume mai bună și mai frumoasă, nu doar să trăiască perfect adaptați într-o lume nedreaptă.

Ca și experiența didactică, da, o parte din noi avem formare pedagogică și experiență în domeniu. La firul ierbii, cum se folosește mai nou.

 

  • Care a fost momentul în care ați decis să faceți pagina și grupul ”Părinții cer schimbare”?

Interesant este că nimeni nu a decis acest lucru. Și tocmai aceasta este dovada faptului că există o nemulțumire majoră în societatea civilă, care privește sistemul public de învățământ.
Toată povestea a început cu un articol scris pe un blog, de către fondatoarea grupului. Articolul ”Dragă școală” a devenit viral în scurt timp și a fost preluat de multe ziare online și televiziuni. În comentariile cititorilor s-a propus, în mod repetat, să creăm un spațiu în care să ne adunăm toți cei care gândim la fel. Astfel a apărut grupul de Facebook, care a adunat în foarte scurt timp 9000 de membri. Pe parcurs, deși nu ne cunoșteam înainte, am început să avem acțiuni atât online, cât și offline. Am creat și un website, pe care am încercat să adunăm informație relevantă și de ajutor pentru părinți.

  • Ce vă deranjează cel mai tare în sistemul românesc de Educație?

Desigur că nemulțumirile sunt multe, cumva cunoscute și acceptate deja de toți actorii implicați. Ne-am dori și respectarea finanțării stabilită prin lege ( 6% din PIB) și profesori mai pregătiți si mai implicați și evaluare de calitate după standarde (conform legii în vigoare) și o curriculă adaptată vremurilor în care trăim etc.

Cel mai tare ne deranjează ca în acest sistem de învățământ nu se urmărește (real, caci în lege este stipulat) interesul beneficiarului. Ne deranjează că nu se face educație, ci instrucție și predare de informații.

  • Ce merită elevii României și nu primesc acum?

EDUCAȚIE, respect, interes, atenție, echitate, rolul cuvenit- de beneficiar al sistemului de învățământ.

  • Ce poate să schimbe comunicarea într-un grup precum al vostru în mentalitatea generală? Credeți că ideile bune au un efect de ”contaminare”? Aveți exemple?

Noi credem cu tărie că există „contaminare”. Noi însene suntem dovada acestui fapt. Până să ajungem să studiem, să deținem informațiile pe care le deținem acum, cu siguranța aveam alt mod de gândire. Expunerea la comunități, ieșirea din „bula” ta, dialogul argumentat și de calitate au un efect minunat. Desigur, efectul acesta nu este așa de rapid cum ne-am dori noi. Ni se întâmpla, deseori, să ne pierdem entuziasmul și speranța și ne vine să renunțam, dar suntem o comunitate și ne încurajăm unii pe alții. Muncim multe ore pe zi, ca voluntari pentru acest proiect, și asta pentru că noi credem în schimbare. Schimbare de mentalități, în primul rând.

  • Dacă ați avea puterea să faceți asta, care sunt primele trei schimbări pe care le-ați face?

Formare de calitate a profesorilor și selecție pe criterii mai complexe ale cadrelor didactice. Management de calitate în școli. Finanțarea.  

Exact în această ordine.
De ce? Pentru că vedem cu toții că omul sfințește locul. Avem atâtea exemple de cadre didactice minunate, care fac din imposibil posibil, în exact aceste condiții vitrege (sistem politizat, finanțare extrem de mică etc.).
Sistemul este format din oameni și numai oamenii pot schimba sistemul. Haideți să formăm și selectăm profesioniști adevărați, pasionați și care nu cred că elevii lor sunt niște ființe inferioare, demne de dispreț.

  • De ce vi s-a părut importantă situația de la cele trei colegii din Brașov?

În primul rând pentru că nu ne place dubla măsura.
Pe de o parte, cerem elevilor să respecte reguli, să fie impecabili și îi și sancționăm imediat dacă nu o fac, dar noi ca școală punem la îndoială regulile, nu le respectăm și nimeni nu ne sancționează.
În al doilea rând pentru că noi credem în echitate. Nu credem că e suficient ca doar ai noștri copii sa aibă parte de educație de calitate. Nu este suficient. Simțim în ultima vreme, din ce în ce mai acut, nevoia unei societăți educate, o societate în care să poți să construiești ceva. Toți elevii trebuie să aibă parte de educație de calitate, asta însemnând ca și cei defavorizați să aibă atenția cuvenită (chiar mai mare, dacă este necesar).

  • În ce măsură credeți că statul român implică părinții în discuțiile despre reforma școlară?

Într-o foarte mică măsura. Părinții sunt parteneri de „discuții” ai MEN. Dar nu au drept de vot, sau de decizie. Totul ține de negocieri și bunăvoința guvernanților.
Vă dăm un exemplu mai la firul ierbii. ARACIP are niște chestionare de evaluare a satisfacției părinților și elevilor în școli. Știți că școlile nu (prea) dau aceste chestionare părinților și elevilor? De aceea ziceam ca sistemul e format din oameni. Și mulți oameni de la firul ierbii nu dau prea multă importanță beneficiarilor de drept.

O precizare ar mai trebui făcută aici. La fel de importantă ni se pare și implicarea elevilor în aceste decizii care îi privesc. Dar și ei se află în aceeași situație ca și părinții. Ignorați.

  • De unde credeți că provin diferențele de opinii între părinții care cer reformă și cadrele didactice care se mândresc cu rezultatele olimpicilor, cu succesele personale și cu lucrurile despre care spun că funcționează așa cum sunt acum?

De unde vin și diferențele de opinii între părinții care cer reformă și cei care susțin că lucrurile merg perfect așa cum sunt acum. Din lipsă de informații corecte. Din lipsă de dialog de calitate, din lipsă de implicare în viața civică. Toate acestea sunt formatoare de mentalități. Poți să rămâi cu o mentalitate pe care ai moștenit-o cultural, sau poți să depui puțin efort pentru a te autoeduca.