Obiecție a Facultății de Istorie față de planurile-cadru: Profesorii nu își mai pot previziona orele alocate

Sursă foto: unibuc.ro

Facultatea de Istorie de la Universitatea din Bucirești transmite, într-un comunicat de presă, mai multe obiecții față de planurile-cadru puse în dezbatere publică. Printre acestea și faptul că, dat fiind că această materie a fost trecută în Curriculumul la Decizia Elevului din Oferta Școlii, profesorii de istorie nu își mai pot previziona orele alocate în fiecare an școlar.

„Segmentul curricular CDEOȘ – Curriculum la decizia elevului din oferta școlii, deși ar putea fi utilizat în vederea recuperării unor ore în anumiți ani de studiu, conduce la situația în care profesorul de istorie se afla în imposibilitate de a previziona numărul de ani și de ore alocate pentru disciplina predată”, transmite Facultatea, în comunicatul citat.

„Suplimentar, disciplina de istorie va trebui să abordeze și următoarele teme, ca parte a ariei curriculare Om și societate:
Educație juridică (inclusiv noțiuni privind statul de drept, prevenirea victimizării și discriminării, gestionarea agresivității și prevenirea corupției);
Educație antreprenorială;
Educație civică;
Istorie și civilizație locală;
Educație interculturală;
Educație pentru cetățenie democratică;
Educație pentru cetățenie europeană;
Toate temele de mai sus, deși necesare și care pot fi realizate prin intermediul disciplinei Istorie, vor fi integrate în numai cei doi ani de istorie rămași în trunchiul comun în cazul elevilor care studiază la:
Filiera teoretică, profilul real;
Filiera tehnologică, toate specializările/calificările profesionale;
Filiera vocațională, profilul artistic și sportiv”, adaugă instituțua.

„Discipline cu caracter istoric prevăzute de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, respectiv Istoria evreilor. Holocaustul (clasa a XI-a) și Istoria comunismului din România (clasa a XII-a) au reprezentat un răspuns politic la o serie de amenințări sociale, precum:
Ascensiunea extremismului și a radicalizării în spațiul public;
Tendințele de minimalizare sau chiar negare a unor crime istorice, inclusiv prin manipularea evenimentelor istorice în scopuri politice;
Necesitatea consolidării memoriei colective în fața unor campanii de dezinformare și a propagării într-o manieră fără precedent a ceea ce numim fake news;
Documentul pus în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării prevede că este „de analizat în timpul dezbaterilor dacă rămân discipline sau unități de învățare predefinite”. Apreciem că o transformarea a acestor discipline în unități de învățare ar reprezenta un regres în raport cu răspunsul necesar în societate, mai ales în contextul evenimentelor din perioada alegerilor electorale de la sfârșitul anului trecut”, transmite, de asemenea, Facultatea de Istorie din cadrul UniBuc.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.