Închide
Holocaustul
de Marcel Bartic, profesor de istorie
Astăzi se împlinesc 77 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz.
Nu vă îngroziți copiii cu povești și descrieri terifiante. Nu începeți cu camerele de gazare. Nu macabrul trebuie să fie lecția zilei de astăzi.
Spuneți-le copiilor voștri că Holocaustul nu a fost un eveniment istoric spontan și inevitabil. Spuneți-le că ar fi putut fi oprit dacă oamenii de atunci ar fi reacționat la primele semne de ură și intoleranță. Că a stat în puterea lor să spună nu indiferent că erau oameni politici sau simpli cetățeni, bogați sau săraci, educați sau fără școală. Și nu au făcut-o.
Nu-i numiți pe artizanii procesului de exterminare monștri psihopați sau nebuni. Nu. Au fost perfect conștienți de propriile decizii. Au avut discernământ. Și-au asumat alegerile pe care le-au făcut. I-au convins și pe alții. Spuneți-le copiilor voștri că în viața lor obișnuită, acești oameni erau intelectuali, cizmari, șoferi, țărani, medici sau politicieni și că aveau o familie acasă, mergeau la biserică, erau părinți și soți iubitori, făceau sport sau erau vegetarieni.
Spuneți-le copiilor voștri că Holocaustul a început cu legi nedrepte față de care nu a manifestat nimeni vreo opoziție. Explicați-le că a fost un eveniment unic în istorie pentru că a reprezentat un proces inițiat și organizat de către instituțiile statului. A început cu batjocură, cu dispreț, cu glume legate de etnie, religie sau culoarea pielii. A început cu sentimente de superioritate rasială și discursuri care au incitat la ura împotriva celor care erau altfel decât majoritatea.
Povestiți-le despre „drepți între popoare”, oameni care au avut curajul să-și păstreze umanitatea indiferent de cât de mare a fost pericolul în care s-au pus. Celebrități sau oameni simpli care nu s-au lăsat influențați de ceea ce gândeau și credeau toți ceilalți din jurul lor și au acționat atunci când au fost martorii unor nedreptăți.
Povestiți-le copiilor voștri despre istoria, cultura și civilizația evreiască. Dați-le exemple de personalități care au avut o contribuție semnificativă în artă, știință, literatură, arhitectură sau economie și au fost evrei, romi, homosexuali sau persoane de culoare. Arătați-le imagini cu viața lor obișnuită, cum mergeau la școală, cum arătau casele lor, unde plecau în vacanțe, cum se strângeau și se bucurau împreună de sărbători sau aniversările de naștere.
Spuneți-le că acest exercițiu de memorie este o formă de respect față de toți oamenii care au avut de suferit în timpul Holocaustului. Ca atunci când trec pe lângă un vecin, cineva mai în vârstă sau un profesor și dau bună ziua. E un mod de a-i saluta pe cei care nu mai sunt printre noi și de a le duce povestea mai departe.
Explicați-le că Holocaustul nu trebuia să se întâmple și totuși s-a întâmplat. Ar trebui să nu mai trecem niciodată prin așa ceva dar e foarte posibil să se întâmple din nou dacă nu facem nimic. Nu trebuie să fie cine știe ce acte de eroism. Trebuie doar să spunem nu și să acționăm atunci când vedem o nedreptate.
Apoi luați-vă copiii în brațe și spuneți-le că-i iubiți.
E cea mai importantă lecție a zilei de astăzi.
