
Nu, bă, nu ne e frică
de Marcel Bartic, profesor
Pe vremuri de tristă amintire, propaganda regimurilor totalitare înfățișa dușmanul de rasă sau de clasă într-o manieră caricaturală, menită să inspire dezgust și aversiune. Erau prezentați drept niște ființe bicisnice, slabe, cu defecte fizice, dar cu priviri malefice care ascundeau planuri diabolice.
Prin contrast, exponenții rasei pure sau clasei muncitoare erau arătați mereu drept bărbați puternici, neînfricați, eventual blonzi și cu ochii albaștri, cu privirea îndreptată cu încredere spre Marele Cârmaci, oricare i-ar fi fost numele.
Regăsesc, în prezent, în linii aproape identice, acest mod de dezumanizare a adversarului ideologic. Astăzi suntem „sorosisti”, „vânduți”, „slugi ale Occidentului”, anti români reprezentați cu dispreț drept trotinetiști cu gleznuța goală. Suveraniștii fac liste, trimit amenințări, fac aprecieri dintre cele mai mizerabile și sunt foarte convinși, încurajați de noii Cârmaci ai prezentului, că ne-am băgat sub pat de frică.
Ei, aici cred că distinșii suveraniști fac o mare greșeală.
Am avut ocazia să îi cunosc pe câțiva dintre oamenii care apar pe listele „marii trădări naționale”. Numai pe cele două doamne de la „Dăruiește viață” dacă vi le dau ca exemplu, două femei care au luptat cu ditamai sistemul sanitar si au reușit, veți fi de acord cu mine că sunt un monument de curaj și îndrăzneală.
Ce nu înțeleg bunii noștri compatrioți, contaminați de obsesia Curățeniei Generale, e că nu, bă, nu ne e frică.
Drept pentru care, pentru că încă trăim într-o democrație, are fratili vostru Bartic următoarea propunere pentru cei care apar pe această listă.
Un proces colectiv.
Exact, o dăm în judecată pe doamna care a inițiat această listă și i-a dat ocazia lui Călin Georgescu să declare că, imediat cum ajunge președinte, va termina cu toți sorosistii din România. Listă care a oferit pretextul unor amenințări, calomnii și jigniri fără precedent în istoria noastră recentă.
Au fost vremuri în care nemulțumirile noastre față de nedreptățile din țara asta au fost strigate în Piața Victoriei sau la Universitate. Acum e momentul să facem lucrul ăsta într-o sală de judecată.
De ce?
1. Pentru că încă mai putem face asta;
2. Pentru că noi, spre deosebire de cei care au nevoie de un Mesia să le arate calea, știm că nimeni nu e mai presus de lege;
3. Pentru că nu trebuie să așteptăm să vină vreun salvator pe un cal alb, putem face noi înșine asta, prin toate mijloacele pe care democrația ni le pune la dispoziție;
4. Pentru că suveraniștii trebuie să înțeleagă că ei nu sunt poporul, țara asta nu e doar a lor și că nu ne este teamă;
5. Pentru că încă mai putem face asta.
Un proces colectiv, o plângere penală împotriva doamnei jurnalist care a inițiat această listă este exact răspunsul de care este nevoie acum. Nu discursuri, nu lamentări, nu așteptat cai verzi pe pereți din partea clasei politice, nu pierdut timpul. Un proces și o sentință sunt suficiente pentru a-i ajuta pe suveraniști sa înțeleagă că România nu e a lor.
Hai.