fbpx

A studia sau a nu studia literatura la liceu? Aceasta este întrebarea!

Prof. Cristiana Cristea în cadrul Conferințelor SEB, pe tema Ad Astra Per Aspera, mai 2024

„Pentru mine a fost o surpriză să constat că mulți dintre elevii de liceu studiază literatura cu o grimasă de dezgust, ca atunci când ar înghiți un tub de cauciuc.” Sunt cuvintele criticului literar, Alex Ștefănescu (2014). Acesta susține că „Literatura a fost creată ca o sursă de plăcere. Nu are altă raţiune (semănând din acest punct de vedere cu muzica, pictura, dansul, teatrul, filmul artistic, jocul de şah, bătaia cu bulgări de zăpadă etc.). Este absurd ca utilizarea ei să fie considerată obligatorie. Este grotesc ca un tânăr să înveţe literatura de frică (de frica unui profesor sever sau a unor examene de care depinde viitorul lui)”.

Întrebarea la care încerc eu să dau răspuns este dacă în această lume a Inteligenței Artificiale, a gratificării instantanee oferită de rețelele sociale, a tehnologiei care ne reduce drastic durata atenției, își mai poate găsi literatura un loc nu doar în orarul liceenilor de azi, dar mai ales în sufletul lor.

An de an, la Școala Europeană București, elevii de clasa a X-a care optează pentru Programul de Diplomă sunt puși în fața alegerii celor șase materii de studiu. Am să mă raportez acum la aceia care aleg studiul literaturii engleze, pentru că pe ei îi cunosc cel mai bine. Și da, recunosc, drumul lor poate fi anevoios: poezie, roman, teatru, roman grafic; autori din contexte diferite; teme diverse; terminologie; diverse lentile prin care ne uităm la un text; câteva forme de evaluare. Si toate acestea, pentru ce? Vă puteți întreba.

La o simplă căutare pe Google, găsim enumerate numeroasele beneficii ale studiului literaturii (oferte cărți, 2023), asupra cărora vă invit să reflectați:

– Explorarea umanității prin povești
– Dezvoltarea gândirii critice
– Înțelegerea contextului cultural și social
– Dezvoltarea empatiei și a înțelegerii emoțiilor umane
– Înțelegerea naturii umane  Etc etc.

Sunt acestea beneficii reale? Putem răspunde  uitându-ne în cele ce urmează la câteva dintre cele șase opere literare studiate la orele de Limba si literatura engleză ale Programului de Diplomă.

Vă întreb – Putem înțelege pe deplin romanul Marele Gatsby cu toată corupția morală, cu hedonismul si luxul ostentativ arătate de F. Scott Fitzgerald fără a cunoaște  si a înțelege contextul flamboaiant al Americii anilor 20, The Jazz Age,  decăderea visului american? Probabil că nu. Putem aduce argumente/ contraargumente in dezbaterea propusă la clasă, pornind de la întrebarea Is Gatsby great? Fără a folosi gândirea critică? Sigur nu! Pot să produc un final alternativ al romanului fără a-mi antrena ‘mușchiul’ creativității? Din nou, nu!

Merg mai departe la Carol Ann Duffy, poeta de origine scoțiană, al cărei titlu de Poet Laureat al Marii Britaniia fost acordat cu aprobarea Reginei Elisabeta a II-a si a premierului Gordon Brown, cel din urma numind-o „cu adevărat un poet modern genial”.  Studiem poeme din volumul The Wold’s Wife, pentru care cuvântul cheie este ‘intertextualitate’. Sunt poeme scrise din perspectiva soțiilor unor bărbați importanți din istorie, mitologie sau știintă.

Ce face Duffy este sa dea voce acestor femei, plasându-le într-un context modern. Putem înțelege mesajul acestor poezii cum ar fi Mrs Midas. Mrs. Sisyphus, Mrs. Darwin sau Salome fără ca toate aceste trimiteri – La Regele Midas, la Sisisf, la Salomeea, personajul biblic – sa ne fie familiare? Slabe șanse. Apoi, când analizez o poezie, este suficient să identific figurile de stil sau trebuie sa-mi folosesc gândirea critică pentru a explica ce efect au mijloacele si procedeele artistice folosite asupra cititorului? Vedeți, devine limpede că studiul literaturii are căile sale anevoioase.

Vă pot spune, însă, că nimic nu se compară cu momentul de ‘wow’ al unui elev care a înțeles un joc de cuvinte, sau care a găsit o conexiune între doua texte. Nu mai vorbim de bucuria si satisfacția elevilor care au studiat Shakespeare, de pildă, și stiu exact de unde provin toate acele replici devenite proverbiale, replici pe care le auzim adesea pronunțate de oameni care le folosesc fără a cunoaște sursa. De exemplu, puțini știu că There’s something rotten in the state of DenmarkE ceva putred in Danemarca) este replica lui Marcellus din Tragedia lui Hamlet, Printul Danemarcei.

Cu aceeași ignoranță sunt folosite și alte replici:

  • To be or not to be, that is the question! – A fi sau a nu fi – aceasta este întrebarea! (Hamlet)
  • The rest is silenceRestul e tăcere – ultimele cuvinte ale lui Hamlet catre Horatio.
  • What’s in a name? That which we call a rose by any other name would smell just as sweet. – Un nume ce-i? – Un trandafir, oricum îi spui, tot asa-și împarte mireasma dulce! (Romeo și Julieta)
  • Et tu, Brute? – Și tu, Brutus? (Iulius Cezar)
  • Horse! A Horse! My kingdom for a horse!Un cal! Un cal! Dau regatul meu pentru un cal! (Richard al III-lea)
  • If music be the food of loveplayon. – Dacă muzica este hrana iubirii, cântă mai departe. (A Douăsprezecea noapte)

În cele din urmă, voi vorbi despre literatură ca  instrument  pentru cultivarea empatiei si pentru extinderea capacității noastre de a-i înțelege pe ceilalți. Literatura ne sporește capacitatea de a ne conecta cu ceilalți la un nivel mai profund. Ne expune la o multitudine de perspective. Avem acces la  gândurile, emoțiile și experientele personajelor.

Suntem martorii bucuriilor, tristeților, speranțelor si temerilor lor. Devenim atașați emoțional de personaje, iar aceasta conexiune emoțională servește drept catalizator pentru empatie. (Bookzone, 2024)

Un bun exemplu este romanul grafic Persepolis, aparținând scriitoarei de origine iraniană, Marjane Satrapi. Ne provoacă să privim dincolo de propriile noastre perspective și să luăm în considerare puncte de vedere alternative.  Ieșim din zona de confort si examinăm lumea prin ochii personajelor. Această practică de a privi in perspectiva favorizează empatia si înțelegerea interculturală. Dar, din nou, nu e un proces simplu, ci unul transformator si provocator.

În lumina celor prezentate, nu-mi rămâne decât să concluzionez că studiul literaturii este încă relevant. Voi încheia ciclic, cu un citat aparținând aceluiași Alex Ștefănescu (2014): Literatura nu dispare, cum înclină multă lume să creadă, iar pe elevi îi încurajez să-și urmeze visul și le spun cu tărie că, oricât de anevoios ar fi drumul cunoașterii, merită să-l parcurgă, treaptă cu treaptă, către stele!

 Surse:

https://ofertecarti.ro/de-ce-studiem-literatura-rolul-esential-al-cuvintelor-in-intelegerea-umanitatii/ (accesat 10 aprilie 2024)
https://bookzone.ro/blog/rolul-lecturii-in-dezvoltarea-empatiei-si-inteligentei-emotionale (accesat 10 aprilie 2024)
Ștefănescu, A. 2014. Mesaj către tineri. Redescoperiți literatura, Editura Curtea veche

Discurs livrat de prof. Cristiana Cristea în cadrul Conferințelor SEB, pe tema Ad Astra Per Aspera


Află mai multe despre Școala Europeană București – Programul educațional IB Diploma Programme

LICEUL TEORETIC „ȘCOALA EUROPEANĂ BUCUREȘTI” (IB)