Mult e dulce!… Cu drag și respect, de Ziua Limbii Române. Trei aberații de analfabetism lingvistic, în dreptul nostru a le scoate repede din uz

drag și respect, de Ziua Limbii Române

de Marian Staș, consultant educațional

Dragi vorbitori de limbă română, 

Cu osebire, distinși jurnaliști care vă mai regăsiți în vreunul din cazurile mai jos pomenite (și, din păcate, sunteți destui, dragilor!…),

Întâi și-ntâi, la mulți ani tuturor, cu distinsă prețuire, de Ziua Limbii Române. 

Apoi, pentru că toate cuvintele mele și ale voastre, puse la un loc, sunt de mii de ori mai sărace decât cele ale Poetului, îngăduiți-mi să pecetluiesc, întru știința tuturor, aici și acum, cheia de boltă a Patriilor cărora toți suntem datori să le fim demni cetățeni și, deopotrivă, protectori. Scrie Nichita, nepământean¹:

“Despre limba română

A vorbi despre limba în care gândești, a gândi-gândire nu se poate face decât numai într-o limbă – în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o duminică. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi decât exprimată în limba română. Pentru mine iarba se numește iarbă, pentru mine arborele se numește arbore, malul se numește mal, iar norul se numește nor. Ce patrie minunată este această limbă! (…)

Nu pot pune că alte vorbiri nu au fost minunate și frumoase. Dar atât de proprie, atât de familiară, atât de intimă îmi este limba în care m-am născut, încât aproape nu pot considera că norul s-ar fi numit decât nor, că iarba s-ar fi numit altfel decât iarbă. Noi, de fapt, avem două patrii coincidente: o dată este patria de pământ și de piatră și înca o dată este numele patriei de pământ și de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără nume nu este o patrie. Limba româna este patria mea.”

Și acum, aberațiile de vorbire (dar, mai ales de lipsă de gândire corectă înainte de a le scoate pe gură) pe fentele cărora mulți dintre noi călcați, cel mai probabil în virtutea străvechiului precept iartă-i, doamne, că nu știu ce spun!… Căci, dacă am ști, în mod cert nu le-am folosi atât de senin precum o facem – spuneam, cu osebire, dar și cu mult respect profesional pentru majoritatea voastră covârșitoare, dragi jurnaliști de toate vârstele!… 

Așadar:

1. CU Respect. CU RUșine. CU Rezultate deosebite. CU RUgânitea!… etc. Mă aștept ca, mai degrabă, să fim atenți la cacofoniile clasice din clasa limpede CA Cristalul, CA Coleg, apreciez sfatul tău, o ființă puternCĂ, CARE nu se teme de nimc etc., dar și cele semnalate de minte au noimă, mai ales… prima, care vrea să transmită… respect, nu-i așa?!… 😊 Soluții posibile: Vă adresez rugaămintea… Vă asigure de respectul meu… Îmi este rușine, dar admit că eu am greșit… etc. Dacă vrem, putem!…

2. FACE SENS. FACE DECIZII… Acesta este un prim exemplu păcătos (al doilea e i mai și!…) de aducere aberantă în limba română a unei reguli gramaticale din limba engleză: makes sense… he/she makes decisions… Eu o contorizez drept o prețiozitate ieftină, ce denotă subțirime în cunoașterea și utilizarea corectă a limbii române. Corect: ARE sens… IAU / LUĂM decizii… Și aici, dacă vrem pe bune, putem!…

3. PENTRU treizeci de zile. PENTRU un an. PENTRU un sfert de oră… etc. Acesta este al doilea exemplu păcătos de transfer inconștient needucat, în limba română, a unei reguli gramatical din engleză, ce dă un rezultat fix ca nuca în perete. Motivul? Simplu, deloc simplist: în limba română, prepoziția PENTRU exprimă, în 6 cazuri din 7, raporturi de cu totul altă natură decât cel temporal.

Citez explicațiile complete², pentru că… trebuie!

• 1. Exprimă un raport cauzal.
  • 1.1. Din cauza…, din pricina…

sinonime: datorită

• 1.1.1. De dragul…
• Nu pentru alta, ci… = nu din altă cauză, dar…

• 1.2. Introduce un complement indirect.
  • Pentru puțin (sau nimic), se spune ca răspuns celui care mulțumește când i s-a făcut un serviciu.
  • Pentru nimic în lume = cu niciun preț, în niciun caz.
  • Pentru (numele lui) Dumnezeu! exclamație care însoțește o cerere sau o rugăminte sau care exprimă uimirea, indignarea cuiva.

• 2. Exprimă un raport final.
  • 2.1. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Cu scopul de…, în scopul…, în vederea…
    • Pentru hatârul cuiva = de hatârul cuiva.
  • 2.2. (Introduce un complement indirect) În interesul…, în (sau spre) folosul…, în favoarea…; în apărarea…
    • 2.2.1. Potrivit cu…; în măsură să… // sinonime: de
    • 2.2.2. După. // sinonime: după 
    • 2.2.3. (Față) de… // sinonime: de
  • 2.3. Introduce un atribut.
    • 2.3.1. Cu direcția…, cu destinația… // sinonime: de
  • 2.4. Intră în compunerea numelor predicative.
  • 2.5. Introduce un complement sau un atribut: contra, împotriva. // sinonime: contra, împotrivă
• 3. Exprimă un raport de relație.
  • 3.1. Cu privire la…, referitor la…, în legătură cu…
    • locuțiune prepozițională Cât pentru = cât despre…, în ce privește…
  • 3.2. Față de…, în raport cu…
• 4. Exprimă un raport temporal, introducând un complement circumstanțial de timp.
  • 4.1. Introduce un complement circumstanțial de timp exprimat printr-un numeral adverbial.
  • Pentru moment = deocamdată. // sinonime: deocemdată
• 5. (Exprimă un raport de compensație, de echivalență sau de schimb) În schimbul…; în locul…, în loc de…
  • 5.1. (Introduce un complement indirect, după verbele «a da», «a lua», «a lăsa», «a plăti», «a vinde», «a schimba» etc.) În schimbul…
  • 5.2. (Introduce un complement indirect, după verbele «a face», «a lucra», «a veni», «a sta» etc.) În locul…, în loc de…
• 6. Urmat de un infinitiv, are valoare de conjuncție, construcția fiind echivalentă, cu o propoziție consecutivă negativă, când regenta e afirmativă, și invers.
• 7. Formează conjuncții compuse.
  • 7.1. Pentru ca sau pentru că = din cauză că; de vreme ce. // sinonime: deoarece, fiindcaă, întrucât
  • 7.2. Pentru ce (sau aceasta, aceea) = de aceea, drept care, din care cauză. sinonime: așadar, deci

Singura excepție temporală este cea menționată la punctul 4: Introduce un complement circumstanțial de timp exprimat printr-un numeral adverbial – e.g., pentru moment = deocamdată. Și atât.

Prin urmare, Poliția nu reține PENTRU 24 de ore, ci pentru… furt, agresiune, tulburarea liniștii publice etc. Guvernul nu alocă fonduri PENTRU 36 de luni, ci pentru… construcția unei grădinițe, a unui cămin de bătrâni etc.

Și aici, dacă vrem pe bune și gândim îainte de a da drumul porumbelului, putem!…

L aurmă, eu aș mai adăuga un al patrulea caz, de extensie gramaticală abuzivă, anume cel privind… CIFRELE. Prin definiție³, cifra este un simbol grafic folosit pentru scrierea numerelor. De pildă, cifrele arabe sunt zece la număr: 0; 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9. În ce mă privește, aș evita formulări pe care eu le consider prețoase, de genul CIFRELE sondajelor, CIFRELE bugetului, CIFRELE admiterii în liceu, facultate etc., chiar dacă, de pildă, dexolnie.ro extinde definiția cifrei⁴ dincolo de granițele sale matematice. În loc de CIFRELE sondajelor putem folosi fără probleme PROCENTELE sondajelor sau VALORILE NUMERICE rezultate din sondaje etc. În particular fie spus, eu mai am o problemă de fond cu noua ortografie niciun, nicio, pe care o consider logic, structural incorectă, în loc de nici un, nici o. A lega fizic un adverb, nici⁵, de un articol nehotărât / adjectiv nehotărât / numeral, un, o⁶ este, în opinia mea, contra naturii.

La urmă, vorba lui Petre Țuțea⁷, „aici nu mă pot salva eu”:

Limba româna este patria mea.

La mulți ani, pururi, limbii române!…

____________________________

¹ https://www.nichitastanescu.eu/opere/proza/despre_limba_romana.html

²  https://dexonline.ro/intrare/pentru/41903

³ https://ro.wikipedia.org/wiki/Cifr%C4%83

⁴ https://dexonline.ro/definitie/cifra

⁵ http://www.dexonline.ro:8080/definitie/nici

⁶ https://dexonline.ro/definitie/un

⁷ https://www.youtube.com/watch?v=TlrH42G2Q8c&list=PLKGVAGC9spMjtM1oUXSrDvNX0f0PQeuoR