Închide
Există o corelaţie între gradul de școlarizare al mamelor şi mortalitatea infantilă, cele mai multe decese înregistrându-se în rândul născuţilor vii ai căror mame nu au studii sau au studii elementare sau medii, afirmă Ministerul Educației, în Strategia de Educație Parentală ”Părinți educați, copii fericiți”, lansată, azi, în dezbatere publică.
Autorii documentului notează, de asemenea, că, în funcţie de ocupaţia mamei, majoritatea deceselor la 0-1 an s-au înregistrat la copii ai căror mame sunt casnice, fapt care demonstrează că nu lipsa de timp, ci mai degrabă lipsa de pregătire şi educaţie influenţează decesele infantile.
Alte probleme identificate de Ministerul Educației în legătură cu educația parentală din România:
Rata mortalității infantile continuă să fie una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană (6,1‰ în 2020, conform datelor Institutului Național de Statistică). Mortalitatea infantilă în România a scăzut ușor cu 0.2‰ în anul 2019 față de 2018, păstrând tendința de scădere din ultimii ani (de la 7.5‰ în 2015 la 6.5‰ în 2017). Pe medii, mortalitatea infantilă a scăzut în mediul urban de la 4,4‰ la 1000 născuți vii în 2019 la 5,1‰ născuți vii în 2020. Pentru mediul rural mortalitatea infantilă a crescut în 2020 cu 0,1‰ de la 7,2‰ la 1000 de născuți vii în 2019 la 7,3‰ la 1000 de născuți vii în 2020. Aproape 40% dintre copiii care au decedat în primul an de viaţă au drept cauză de deces afecţiuni a căror origine se află în perioada perinatală. O altă cauză o constituie malformaţiile congenitale, deformaţiile şi anomaliile cromozomiale (25,1%) iar a treia, bolile aparatului respirator (22,5%).
Copiii din familiile numeroase (cu patru sau mai multi copii) reprezintă doar 10% din totalul populaţiei de copii, dar un sfert dintre copiii săraci. În anul 2020, cele mai puternic afectate de sărăcie au fost gospodăriile alcătuite din 2 adulţi cu 3 sau mai mulţi copii dependenţi (mai mult de jumătate), familiile monoparentale, părinte singur cu cel puṭin un copil dependent (aproape trei din zece), cele formate din 3 sau mai mulţi adulţi cu copii dependenţi (puṭin peste un sfert), dar ṣi persoanele din gospodăriile formate din 2 adulţi cu 2 copii dependenţi (aproape un sfert). De asemenea, persoanele singure sunt mai expuse riscului de sărăcie, în special în cazul femeilor (40,8% faţă de 25,6% la bărbaţi).
Riscul de sărăcie și excluziune socială a copiilor este aproape dublu în mediul rural față de mediul urban. În rândul țărilor din Uniunea Europeană, în 2018, România ocupa penultimul loc înaintea Bulgariei în privința riscului de sărăcie și excluziune socială a copiilor din mediul rural27
Nivelul ridicat de sărăcie în cadrul populaţiei rome. Conform Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2021-2027, datele comparative privind sărăcia monetară arată perpetuarea decalajelor și plasează o bună parte din populația romă la o distanță semnificativă față de media națională. Raportul din 2018 al EU MIDIS17 arată că: România este printre țările în care 80% dintre romi trăiesc sub pragul riscului de sărăcie; o persoană de etnie romă din trei trăiește într-o locuință fără apă curentă; o persoană de etnie romă din 10 trăiește într-o locuință fără curent electric, iar unul din trei copii de etnie romă trăiețte într-o gospodărie în care un membru al familiei a mers la culcare flămând cel puțin o dată în ultima lună. De asemenea, Studiul IRES din 2018 arăta că 52% dintre romi aveau venituri sub 1500 lei, în timp ce numai 24% dintre majoritari declarau că se află sub acest prag și doar 15% dintre romi aveau venituri peste 2000 de lei, comparativ cu 52% dintre majoritari ce depășeau acest prag.
Slaba informare a părinţilor privind creşterea şi îngrijirea copiilor. Potrivit publicației Dimensiuni ale incluziunii sociale în România. Anul 2020, din 2021 a Institutului Național de Statistică, 30,8% din copiii României trăiau în sărăcie, față de 19,4%, media UE sau chiar față de Bulgaria (27,5%) și Spania (27,4%), țări ce urmează România, în statisticile europene.
