Închide
Ministerul Educației a publicat recent raportul Băncii Mondiale privind prima etapă a Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), desfășurată în anul școlar 2022–2023. Potrivit comunicatului oficial, analiza a comparat 1.402 școli finanțate cu 1.255 de școli eligibile, dar care nu au beneficiat de fonduri în cadrul primei runde de implementare.
Conform raportului complet al Băncii Mondiale, rezultatele arată clar că finanțarea prin PNRAS a generat îmbunătățiri semnificative în rândul școlilor sprijinite. Indicatorii analizați au evidențiat progrese în stabilitatea personalului didactic, în ratele de promovabilitate și în participarea la Evaluarea Națională, comparativ cu școlile nefinanțate. Una dintre cele mai importante concluzii este că 634 de școli (adică 45% din cele 1.409 finanțate) și-au redus nivelul de risc educațional, depășind astfel obiectivul asumat prin PNRR de 625 de școli cu progrese.
Raportul subliniază că implementarea eficientă a măsurilor de sprijin a jucat un rol crucial în atingerea acestor rezultate. Nu doar finanțarea, ci și modul în care școlile au utilizat resursele a influențat impactul real asupra elevilor. Astfel, în timp ce unele școli au reușit să personalizeze intervențiile în funcție de specificul comunității și al elevilor, altele au întâmpinat dificultăți birocratice sau lipsă de capacitate administrativă, ceea ce a limitat efectul granturilor.
De asemenea, analiza atrage atenția asupra faptului că școlile care nu au beneficiat de fonduri au înregistrat progrese considerabil mai lente, ceea ce indică importanța susținerii financiare în reducerea abandonului școlar și în promovarea echității în educație. Pentru a maximiza impactul, raportul recomandă ca viitoarele runde de finanțare să fie și mai bine direcționate către unitățile aflate în zone defavorizate, cu un istoric ridicat de abandon școlar.
În concluzie, Ministerul Educației consideră că PNRAS a demonstrat un potențial real de transformare în școlile vulnerabile și că extinderea acestui program, alături de simplificarea procedurilor administrative, poate duce la o reducere sustenabilă a inegalităților din sistemul educațional românesc.