Marian Staş: Planuri-cadru, 2021. Quo vadis?
18 Ianuarie 2021, 19:57
Marian Staş:
1. Cultivă Şcoala ca sistem VALORI de secol XXI? Nu.
2. Funcţionează Şcoala ca sistem cu ARHITECTURI CURRICULARE de secol XXI? Nu.
3. Au profesorii FORMARE INIȚIALĂ şi CARIERE DIDACTICE de secol XXI? Nu. 4. Are Şcoala ca sistem ARHITECTURI INSTITUŢIONALE de secol XXI, bazate pe subsidiaritate europeană autentică? Nu.
Despre ce vorbim, aşadar?
Despre iminența crizei finalizării actualelor planuri-cadru, cea în care suntem acum, am scris, încă din octombrie 2019, un text cu titlul “Nebunul Curții Școlii” . Mă bazam pe un portofoliu deja validat, de precedente relevante dintr-o istorie a poveștii curriculare de peste douăzeci de ani, în care, fără excepție, toate deciziile finale (recte, aprobările planurilor-cadru prin ordine ale ministrului educației) au fost luate cu sufletul în gât, în ultima clipă, iar rezulatele au rămas, tot fără excepție, tributare sintagmei devenite clasice la noi, la români, aceea a “încremenirii în proiect”. Azi este 18 ianuarie 2021, în 15 septembrie (adică peste opt luni) începe anul școlar 2021-2022, iar liceenii viitoarelor clase a IX-a încă nu știu cum vor arăta planurile-cadru de pe care vor învăța în următorii patru ani – necum programele școlare aferente, manualele și toate celelalte piese educaționale, profesional necesare bunului mers al școlii lor. Într-un fel, trăiesc sentimental amar al copilului-narator din “Moartea căprioarei” al lui Labiș: “Vai, cum doream ca pentru-ntâia oară / Bătaia puștii tatii să dea greș!…” Vai, cum mi-aș fi dorit ca premoniția mea din octombrie 2019 să se fi dovedit falsă și lucrurile să meargă pe făgașul lor normal, măcar o data, nu ca la nebuni, cum vedem acum. Vai, însă!… Vorba fatidică a poetului: “Dar văile vuiră…” Imanentul otrăvit are sorți mari să se petreacă din nou sub ochii noștri – încă o încremenire curriculară într-o paradigmă de mult știut inadecvată… încă patru ani pierduți. Quo vadis, Domine? Încotro, treacă-meargă – dar de ce astfel? Unde am greșit noi?
Lăsând metafora deoparte, argumentul textului meu este următorul: suntem aici din punct de vedere curricular deoarece premisa de proiectare și execuție a întregului proces este eronată în raport cu timpul României secolului XXI, care continuă să funcționeze împiedicat, cu o Școală croită în parametrii secolelor XIX-XX. Școala necesară, cea de secol XXI, nu are ca fundament de proiectare un cadru strategic de secol XXI, care, de pildă, poate arăta așa :
Scurt şi la obiect:
1. Cultivă Şcoala ca sistem VALORI de secol XXI? Nu.
2. Funcţionează Şcoala ca sistem cu ARHITECTURI CURRICULARE de secol XXI? Nu.
3. Au profesorii FORMARE INIȚIALĂ şi CARIERE DIDACTICE de secol XXI? Nu.
4. Are Şcoala ca sistem ARHITECTURI INSTITUŢIONALE de secol XXI, bazate pe subsidiaritate europeană autentică? Nu.
Despre ce vorbim, aşadar?
Pe nevoia critică a subsidiarității am fundamentat proiectul școlilor-pilot, documentat in integrum în volumul “#art26LEN. Școli-pilot pentru arhitecturi curriculare de secol XXI” , publicat în decembrie 2020. HG 559 / 2020 și OMEC 4811 / 2020 asigură cadrul legislativ curricular necesar funcționării școlilor-pilot, expermientale și de aplicație. Iar Legea 185 / 2020 consfințește normarea flexibilă, drept pentru care sintagma “profesorii rămân pe drumuri în condiți de descentralizare curriculară” este lovită de nulitate (am scris în amănunt aici ).
Mai rămâne un lucru important de recadrat, greu tare: însuși principiul proiectării planurilor-cadru în sine – anume, prin trecerea de la proiectarea centrată pe discipline, la proiectarea centrată pe arii de învățare. Iată ce vreau să spun, folosind următorul scenariu ipotetic:
Facem așa: cea mai tare echipă din profi de Latină proiectează de una singură planurile-cadru, cap-coadă (gimnaziu, 25; liceu, 30 ore/săptămână).
În paralel, cele mai tari echipe de profi de Mate… Istorie… Geografie… Română… Fizică… Chimie… Franceză… Engleză… Educație fizică… Arte… Info… Religie… fac la fel. Fiecre în parte dă câte un plan-cadru pentru gimnaziu și unul pentru liceu.
Cum credeți că ar arăta fiecare din cele 13 perechi de planuri-cadru? Cam cum ar fi împărțite cel 25 / 30 de ora ale unei săptămâni, în fiecare din cele 13 ateliere de prioectare curriculară?
Eu am o bănuială. Voi?!…
Spre deosebire de proiectarea centrată pe discipline (care, fatalmente, se blochează în “mai multe ore mie, mai puține ore ție”, sau “de ce ție mai multe ore și mie mai puține ore?”), contrucția curriculară centrată pe arii de învățare (learning areas – sintagmă pe care eu am întâlnit-o studiind modelul curricular al Noii Zeelande) este, prin natura sa, convergentă în ceea ce privește bugetele de timp alocate fiecărei arii în parte, transmițând un mesaj foarte clar: toate ariile de învățare sunt la fel de importante pentru copii. În particular, modelele curriculare ale programelor Bacalaureatului Internațional sunt poligoane regulate (hexagon – 6 arii de învățare, Primary Years Programme / Diploma Programme ; octogon – 8 arii de învățare, Middle Years Programme ), având în centru setul de valori (learner profile – identic de la 3 la 19 ani) cultivate de fiecare program în parte.
Pentru a trece dincolo de retorica “așa NU; bun, și?!…” deschid conversația “ce-ar fi dacă?!…”, punând în discuția publică o alternativă de proiectare curriculară formulată cap-coadă, ca în cărțile de leadership: repere strategice / valori / viziune … etc. Evident, stau la dispoziție cu bucurie, pentru clarificări, nuanțări și rafinări, în interiorul polemicilor cordiale, oricîând binevenite. Enjoy!… 
ARHITECTURI CURRICULARE DE SECOL XXI – model propus pilotării
REPERE STRATEGICE
• Subsidiaritate autentică, materializată în CURRICULUM OFERIT DE ŞCOALĂ
• Centrare autentică pe nevoile / aspiraţiile elevilor (I),materializată în PROIECTARE CURRICULARĂ PE ARII DE ÎNVĂŢARE
• Centrare autentică pe nevoile / aspiraţiile elevilor (II), materializată în CURRICULUM LA DECIZIA ELEVILOR, DIN OFERTA ŞCOLII
VALORI
1. Integritate
2. Curaj
3. Patriotism
VIZIUNE
România secolului XXI edifică o Şcoală de secol XXI, care educă tineri integri, respectuoşi, stăpâni pe ei, cu comportament etic, capabili să înveţe de-al lungul întregii vieţi.
PRINCIPII
• Autonomie în învăţare / a învăţa să înveţi
• Conţinut conceptual-teoretic relevant
• Conţinut aplicativ-practic utilizabil în viaţa reală
• Interdisciplinaritate integrată organic în învăţare
• Procese educaţionale generatoare de învăţare continuă
COMPETENŢE-CHEIE
• Gândire algoritmică şi critică
• Inteligenţă emoţională, caracterială, contextuală şi socială
• Rezolvare de probleme şi antreprenoriat
• Competenţă lingvistică
• Competenţă simbolică, numerică şi grafică
• Participare ş implicare civică
• Relaţionare inteligentă prin comportament şi limbaj
• Explorare şi experimentare empirică şi ştiinţifică
ARII ALE ÎNVĂŢĂRII (I) – Taxonomie
1. Limbă, literatură, latinitate, cultură română
2. Istorie şi Geografie
3. Matematică, statistică, informatică aplicată
4. Arte. Educaţie estetică
5. Ştiinţele naturii şi Pământului
6. Om, societate, spiritualitate
7. Educatie fizică, sport, sănătate
8. Multiculturalism. Limbi de circulaţie internaţională
ARII ALE ÎNVĂŢĂRII (II) – Ponderi / Soluţii în bugete de 25 / 30 ore pe săptămână
• Toate cele 8 arii de învăţare au PONDERI EGALE în educaţia elevilor de gimnaziu-liceu, deoarece sunt EGAL DE IMPORTANTE pentru a deveni cetăţeni de nădejde ai secolului XXI • În ipoteza de mai sus:
o Pentru gimnaziu (25 ore / săptămână), ariile de învăţare POT FI REPARTIZATE cvasi-uniform astfel:
7 arii x 3 ore / săptămână = 21 ore
1 arie x 4 ore / săptămână = 4 ore
21 ore + 4 ore = 25 ore = 5 zile x 5 ore / zi
• Pentru liceu (30 ore / săptămână), ariile de învăţare POT FI REPARTIZATE cvasi-uniform astfel:
6 arii x 4 ore / săptămână = 24 ore
2 arii x 3 ore / săptămână = 6 ore
24 ore + 6 ore = 30 ore = 5 zile x 6 ore / zi
ARII ALE ÎNVĂŢĂRII (III) – CURRICULUM LA DECIZIA ELEVILOR, DIN OFERTA ŞCOLII
• Unitate de lucru: MODULUL SEMESTRIAL (gimnaziu = 8 semestre; liceu = 8 semestre)
• În fiecare semestru, definim ariile de învăţare de TRUNCHI COMUN (TC) şi pe cele din CURRICULUM LA DECIZIA ELEVILOR, DIN OFERTA ŞCOLII (CDE)
• TC + CDE = 8
• DINAMICA relaţiei TC«CDE pe ARII DE ÎNVĂŢARE POATE FI operaţionalizată astfel:
o Gimnaziu:
Clasa a V-a: 6 TC + 2 CDE; 6 TC + 2 CDE (în fiecare semestru)
Clasa a VI-a: 6 TC + 2 CDE; 6 TC + 2 CDE (în fiecare semestru)
Clasa a VII-a: 5 TC + 3 CDE; 5 TC + 3 CDE (în fiecare semestru)
Clasa a VII-a: 5 TC + 3 CDE; 5 TC + 3 CDE (în fiecare semestru)
• Liceu:
Clasa a IX-a: 5 TC + 3 CDE; 5 TC + 3 CDE (în fiecare semestru)
Clasa a X-a: 4 TC + 4 CDE; 4 TC + 4 CDE (în fiecare semestru)
Clasa a XI-a: 4 TC + 4 CDE; 4 TC + 4 CDE (în fiecare semestru)
Clasa a XII-a: 3 TC + 5 CDE; 3 TC + 5 CDE (sau 2 TC + 6 CDE, în sem. II)
Adică, dacă vrem cu adevărat să ne depășim propriile frici, prejudecăți și încremeniri, chiar putem.
Pe bune.
La urmă, rămâne cum a zis fabulosul povestitor.
Ion Creangă, da, la el m-am gândit:
Iubite cetitoriu,
Multe prostii ăi fi citit, de când eşti.
Ceteşte, rogu-te, şi ceste şi, unde-i vedè că nu-ţi vin la socoteală, iè pana în mână şi dă şi tu altceva mai bun la ivală, căci eu atâta m-am priceput şi atâta am făcut.
Iar întrebarea din titlu rămâne deschisă:
Planuri-cadru, 2021. Quo vadis?
Gând bun tuturor. Ţinem aproape.
Staş Staş Staş Staş Staş Staş Staş Staş Staş Staş Staş Staş
