


Marian Staș, consultant în educație, afirmă că există un risc ca noile programe pemtru liceu să reprezinte pe alocuri o formă fără fond, în privința efectului asupra competențelor pe care elevii ar trebui să le obțină.
„Am văzut câteva programe și aici aș face mai degrabă o analiză de risc, cu mențiunea că eu sunt optimistul incurabil, eu mai degrabă văd sticla pe jumătate plină. Și acum, revenind la analiza de risc, deja avem o exemplificare, în sens mai degrabă negativ, la planurile cadru. Și anume, riscul este ca modelul de competențe, care este unul foarte bine construit, deștept făcut în urmă cu vreo doi ani, cam așa l-au pus cei din minister în discuția publică, să fie mai degrabă o formă fără fond. Adică, cu alte cuvinte, ne facem că facem”, a declarat Marian Staș în emisiunea Starea Educației de la Radio Iași.
„Nu e cazul foarte, foarte extins, dar există un anume tip de rezistență la schimbare, pe care l-am văzut manifestat atât în proiectarea planurilor cadru, cât și în proiectarea programelor școlare. Numitorul lor comun este un anume tip de conservatorism, un anume tip de reticență centrată mai degrabă, dacă vreți, între ghilimele, pe normele și salariile profesorilor și mai puțin pe curajul de a oferi copiilor școală de secol XXI.
E normal, e firesc să se întâmple până la un punct lucrul acesta, pentru că, repet, suntem într-un proces blocat în paradigma lui de 15-20 de ani, atât la nivelul planurilor cadru, cât și la nivelul programelor școlare. Și, evident, atunci când doresc să vin cu un lucru nou, dintr-odată apar temeri, prejudecăți, incompetențe, imposturi, calcule, tot felul de alte componente care, mai degrabă, tind să țină procesul cât de mult blocat într-o paradigmă depășită”, a explicat Staș.