Cei mai mulți dintre elevii care au avut de comentat un fragment din opera lui Lucian Blaga la simularea de Bacalaureat au obținut zero puncte.
Subiectul a fost adresat elevilor de la profilul real. Elevii de la real au avut de redactat un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinte particularitățile unui text poetic studiat, aparținând lui Lucian Blaga.
Conform analizei pe itemi, publicată, azi, de Ministerul Educației, situația la acest subiect a fost următoarea:
Subiectul al III-lea este un item de tip eseu structurat, cu trei repere formulate, care vizează aspecte de analiză tematică, structurală, stilistică a unui text poetic studiat care aparține unui autor canonic (Lucian Blaga).
Competențele generale vizate în cadrul subiectului au fost:
1.Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în diferite situații de comunicare;
2.Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune și de interpretare, a modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea textelor literare și nonliterare;
3.Punerea în context a textelor studiate prin raportarea la epocă sau la curente culturale/literare;
4.Argumentarea în scris a unor opinii în diverse situații de comunicare.
La primul reper al conținutului eseului, răspunsurile elevilor au demonstrat o foarte slabă capacitate de a numi curentul literar sau de a încadra autorul și opera sa într-o perioadă literară sau culturală, aspect în privința căruia doar 11.37% ditre elevi au oferit formulări adecvate, respectând detalierea necesară (precizarea curentului – 2 puncte, numirea a două trăsături – 2 puncte, evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului – 2 puncte); 56.55% dintre elevi au primit 0 puncte, neputând numi sau preciza trăsăturile curentului literar sau al mișcării literare în care se încadrează textul ales.
Cel de-al doilea reper vizează comentarea a două imagini/idei poetice, aspect în privința căruia doar 8.90% dintre elevi au comentat adecvat, în timp ce 64.28% au primit punctaj 0, iar 26.82% au încercat să comenteze, dând dovadă de schematism și de o formă intermediară de formare e competenței de interpretare a textului literar.
Cel de-al treilea reper solicită analiza a două elemente de compoziție și/sau limbaj, semnificative pentru textul poetic (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.). La acest reper, doar 4.73% dintre elevi au răspuns adecvat, analizând fiecare element ales și justificând relevanța acestuia pentru textul poetic, în timp ce 64.33% nu au integrat în eseu cele două elemente de compoziție.
În privința redactării, aproximativ 80% dintre elevi nu au primit punctajul de redactare (14 puncte), din cauza faptului că eseul lor nu a respectat limita minimă a numărului de 400 de cuvinte și doar o mică parte dintre elevi au primit punctajul maxim, răspunsul lor respectând rigorile de redactare a unui eseu prin:
– existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 20.85%;
– abilități de analiză și argumentare – 4.78%;
– utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată) – 11.14%;
– respectarea ortografiei – 10.63%
– respectarea normelor de punctuație – 8.52%;
– așezarea în pagină și lizibilitatea – 20.71%.
Subiectul al III-lea are un nivel de dificultate mediu spre dificil, întrucât vizează comprehensiunea și interpretarea unui text literar discutat și analizat la clasă, stăpânirea unor abilități necesare pentru redactarea unui eseu structurat și capacitatea de raportare la un context literar esențial pentru evoluția literaturii române; dat fiind faptul că poetul Lucian Blaga este studiat în clasa a XII-a, procentul foarte scăzut al elevilor care au abordat în mod adecvat acest subiect denotă faptul că este necesară o consolidare a cunoștințelor.
Conform recomandărilor CNPEE, activitățile de tip remedial pot viza:
− recapitularea și sistematizarea unor concepte literare;
− sistematizarea și consolidarea cunoștințelor prin raportarea la texte ale autorilor canonici prevăzuți în programă;
− recapitularea pașilor necesari în redactarea unui eseu structurat;
− recapitularea posibilităților de integrare a reperelor cerute în vederea realizării unui eseu structurat;
− exerciții dedicate fiecărui domeniu literar (epic, liric, dramatic), de identificare a rolului sau trăsăturilor diferitelor concepte operaționale;
− exerciții de interpretare, pornind de la concepte literare diferite;
− exerciții de scriere corectă, corectare de texte etc.
Analiza CNPEE este disponibilă, integral, aici:
Analiza_rezultate_simulare_bacalaureat24_CNPEE
Analiza CNPEE „uită” să analizeze motivele pentru care
a propus subiecte identice la proba de limba și literatura romănă
la profilurile uman,
real
și tehnologic,
(subiectul I 100% identic,
subiectul II 100% identic,
subiectul III diferă doar prin 2 (două!) cuvinte)
deși numărul de ore alocat în planul de învățământ diferă cu până la 70% în plus,
în favoarea umaniștilor,
iar poetul propus la tehnologic este un filosof, cu o poezie eminamente filosofică, deși aceștia nu studiază filosofia!
Nu avem cunoștință ca Lucian Blaga să fi mers să țină prelegeri despre cunoașterea luciferică și paradisiacă strungarilor, sau șoferilor, nici să fi ținut prelegeri filosofice la căminele culturale ale cooperativelor agricole…
Să înțelegem că, la reforma bacalaureatului, elevii de la filologie vor trebui să susțină probe de tehnologia prelucrărilor mecanice?