Închide
Alfabetizarea funcțională a elevilor trebuie asociată şi componentei de alfabetizare socială pentru că este vorba şi de capacitatea viitorilor cetăţeni activi de a comunica şi de stabili relaţii cu alţii, a afirmat, azi, consilierul prezidențial Ligia Deca, la evenimentul de lansare a Raportului Național de Literație.
Consilierul prezidențial a catalogat drept esențială elaborarea unui set de competenţe de bază în domeniul media pentru a combate dezinformarea.
”Unele dintre consecinţele nivelului scăzut de literație se observă deja în societate. Obiectivul „România Educată” este acela de a surprinde complexitatea copilului cu toate valenţele sale pentru a putea să ne adaptăm noi, cei din sistem, stilului în care ei învaţă”, a mai spus Ligia Deca.
„Unul dintre dezideratele proiectului „România Educată” este ca sistemul românesc de educaţie să formeze tineri alfabetizaţi funcţionali, creativi, cu gândire critică, capabili să coreleze aceste informaţii din şcoală cu realităţile de viaţa de zi cu zi. Practic, „România Educată” propune în mod concret trecerea de la principiul legalităţii la cel al echităţii, urmărim ca educaţia incluzivă de calitate să fie garantată tuturor”, a mai spus Ligia Deca.
Doar 11% din elevi se plasează în zona „funcțional”, arată Raportul Național de Literație, lansat, astăzi, de BRIO, împreună cu mai multe organizații partenere.
Procentul este mic și îngrijorător – sugerând probleme viitoare pentru educația secundară și ulterior pentru învățământul universitar, afirmă autorii studiului.
Potrivit raportului, 42% din elevi se plasează în zona „nefuncțional”. Aceasta este zona de analfabetism/ incapacitate. Aproximativ 20% din acești elevi (deci cam 8% din populația școlară) sunt la limită pentru a trece în categoria de „minim funcțional”. Din păcate, cam 45% din acești elevi (deci cam 15-20% din populația școlară) sunt la baza absolută a capacității testului de a măsura ceva.
În medie, elevii din România nu au competențe în interpretarea unei informații, în formarea unor idei proprii.
Conform studiului, în medie, elevii din România se limitează la identificarea personajelor și a elementelor unui context, localizarea informației, la recunoașterea și înțelegerea modului de organizare a informației în contextul dat, fiindu-le însă imposibil să lucreze cu informația dată și să prelucreze în moduri mai sofisticate detaliile accesate.
În medie, elevii din România nu au competențe în interpretarea unei informații, în formarea unor idei proprii și integrarea acestora în contextul dat prin interpretarea și argumentarea unor ipoteze, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte, nu pot identifica și forma concluzii pe baza detaliilor accesate și nu pot trata informația în raport cu un context general, cu o realitate recognoscibilă sau posibilă (trecută, actuală sau viitoare).
Scorul mediu total al eșantionului este de 26.9 puncte – o medie care reflectă un nivel mediu MINIM FUNCȚIONAL.
