La ce ajută să-ți știi cât mai bine limba maternă

Foarte bine. Scris, vorbit. Dar nu toți o știm? Vestea proastă e că nu, doar puțini dintre noi o știu. Foarte puțini.

Bine, și-atunci cum reușim să ne-nțelegem? Păi, vi se pare că reușim? Unul dintre motivele pentru care nu ne facem înțeleși și nu-i înțelegem nici pe ceilalți este tocmai sărăcia de limbaj. Da, cunoaștem foarte puține cuvinte din limba noastră maternă. Toți stăpânim limbajul domestic, însă când este vorba despre nuanțe, despre concepte, întâmpinăm probleme serioase.

Sunt oameni, și nu sunt deloc puțini, care consideră că „fortuit“ înseamnă forțat. Surpriză! Înseamnă întâmplător. „Decât“ apare numai lângă forma negativă a verbului în construcții de tipul „N-am decât un măr“. Este incorect să spunem „Am decât un măr“. Vom spune „Am doar un măr“ sau „Am numai un măr“.

De asemenea, deja celebrul „ca și“. Auzim sau citim cu o frecvență îngrijorătoare exprimări de tipul „Eu, ca și persoană care…“ sau „Ca și candidat…“. Sunt greșite ambele. „Eu, ca persoană care…“ și „În calitate de candidat“. Nu este greșit nici să spunem „ca candidat“, cacofonia înseamnă că nu sună frumos, că deranjează urechea, în niciun caz că ar fi greșit. Ar fi amuzant, dacă nu s-ar fi răspândit molima asta cu repeziciune și dacă nu ar fi cuprins atât de mulți vorbitori, faptul că oamenii încearcă să evite o cacofonie făcând o greșeală de limbă.

„Limitele limbii mele sunt limitele lumii mele.“ Sunt cuvintele lui Ludwig Wittgenstein, pe care le găsim în „Tractatus Logico-Philosophicus“, publicat în 1921. Pot face observații asupra lumii, însă observațiile mele, dacă nu am nuanțe în limba mea maternă, dacă nu cunosc multe cuvinte în limba mea, vor fi rudimentare, dar, chiar și dacă ar fi complexe, eu nu voi putea să exprim complexitatea pentru că nu am instrumentele cu care să exprim complexitatea și nu pot exprima nici conexiunile, chiar dacă sunt în stare să le fac. Și-atunci, oamenii nu mă vor înțelege.

Și nici eu nu-i voi înțelege pe ei, chiar dacă o să simt despre ce este vorba în atitidinile lor. N-o să pot exprima ce simt, n-o să înțeleg informațiile pe care le citesc, despre literatura științifică și despre cea artistică nici nu poate fi vorba. Dacă limbajul meu este sărac, mă aflu în imposibilitatea de a înțelege informația exprimată complex și nuanțat.

Nu este greu și mai e și foarte frumos să căutăm sensurile cuvintelor pe care le întâlnim și pe care nu le știm. Avem dexonline, asta dacă vorbim despre momentele când nu suntem acasă ori într-o bibliotecă și nu putem consulta dicționare tipărite. În fiecare zi ne învățăm limba maternă, nimeni nu o cunoaște perfect, absolut nimeni. Splendoarea stă tocmai în a o descoperi zilnic, iar odată cu ea ne descoperim și pe noi înșine, mai bogați fiind fie și doar cu un singur cuvânt sau cu o expresie. E posibil ca la un examen sau un interviu din ziua următoare diferența câștigătoare să o facă tocmai acel cuvânt sau acea expresie.