Închide
Intervievarea victimelor și a celor expuși la evenimente traumatice trebuie făcută cu respect, empatie și tact. Jurnaliștii trebuie să fie conștienți că acești oameni trec printr-o situație disperată și că, prin întrebările pe care le adresează, pot face mult rău, amplificând, chiar și cu intenții bune, traumele psihologice și emoțiile negative.
Codurile deontologice și legislația audiovizuală sunt reperele pe care jurnaliștii și cei cu răspundere din redacții trebuie să le urmeze în aceste contexte. Recomandăm jurnaliștilor care lucrează pentru publicațiile tipărite sau online să aplice prevederile cele mai stricte – cele prevăzute de legislația audiovizualului – chiar dacă nu au obligații legale în acest sens.
O atenție specială trebuie acordată materialelor referitoare la copii. În cazul copiilor, intervievarea trebuie făcută doar în situații excepționale, după ce copiii au ajuns la adăpost și pot beneficia de protecție, inclusiv la nivel psihologic. Indiferent de situație, copiilor nu trebuie să li se pună întrebări care pot adânci trauma. Relatarea jurnalistică cu și despre copii trebuie să respecte și să protejeze interesul superior al acestora, și nu exploatarea emoțională.
Solicităm Consiliului Național al Audiovizualului să verifice modul în care televiziunile și radiourile respectă legislația audiovizuală și să ia toate măsurile legale pentru sancționarea încălcărilor legii. Implicarea CNA în sancționarea derapajelor din spațiul public este crucială pentru impunerea standardelor legale și pentru un spațiu public informațional curat.
Codul de reglementare a conținutului audiovizual:
Art. 2. Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să respecte principiul interesului superior al minorului.
Art. 3. (1) Minorul are dreptul la protejarea imaginii și vieții sale intime, private și familiale.
(3) Dreptul minorului la respectarea vieții private și la propria imagine prevalează în fața necesității de informare, cu atât mai mult în cazul minorului aflat în situații dificile.
Art. 45. (1) Orice persoană are dreptul la respectarea intimității în momente dificile, cum ar fi o pierdere ireparabilă sau o nenorocire.
(2) În cazul situațiilor de suferință umană, al dezastrelor naturale, accidentelor sau al actelor de violență, furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația de a respecta imaginea și demnitatea persoanelor aflate în acest fel de situații.
Codul deontologic al jurnalistului adoptat de Convenția Organizațiilor de Media:
Art. 10 (1). Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele ale agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită, cu excepţia situaţiei în care există acordul acestora sau al familiei (când persoana nu este în măsură să-şi dea acordul) sau când prevalează interesul public. De acelaşi regim de protecţie a identităţii beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilităţi, refugiaţi etc.).
Recomandăm, de asemenea, jurnaliștilor și Ghidul de bune practici privind relatările cu și despre copii realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, în parteneriat cu UNICEF în România.
