fbpx

În vacanța porților deschise, 1000 de elevi au participat la cursurile Școlii de Gramatică

Vacanța porților deschise nu va fi uitată ușor. Timp de o lună, profesorii Școlii de Gramatică au oferit cursuri gratuite pentru elevii din toată țara. 

1000 de copii și de tineri ne-au zâmbit și ne-au bucurat cu pofta lor de a învăța și de a ne învăța să fim mai buni. Alături de ei, am construit lecții despre media și despre retorică, despre creativitate și despre colegialitate.

Primul prag de dincolo de porți a fost acela al cursurilor de media, susținute de jurnalista și profesoara Oana Despa.

„Copiii sunt dornici să învețe mereu ceva util, vor să înțeleagă cum funcționează lumea de azi, lumea jocurilor, a tehnologiei, lumea socializării online. Și vor să știe, mai ales, ce trebuie să își aleagă din ea. Au nevoie de repere legate de societate și de modul în care se raportează la ea, de tehnologie, de multitudinea de informații pe care le primesc. Au nevoie să știe, de exemplu, care este motivația părinților atunci când le impun ceva, cum ar fi limitarea accesului la telefoane și la tablete. Când înțelegerea lumii face parte din viața lor de zi cu zi, acceptarea restricțiilor devine mai ușoară, chiar dacă ceilalți copii nu fac ca ei. La fel și responsabilitatea legată de tehnologie și de ceea ce se întâmplă în lumea mare pe care doresc să o descopere. 

Cam asta am încercat să fac la cursul media, să-i fac pe copii să gândească, să se pună în situații de viață clare și să aleagă, după ce au evaluat sursele. Cred că asta a fost și ce le-a plăcut cel mai mult, implicarea, pentru că reacțiile lor de la finalul orelor au fost nesperate. Mi-ar plăcea ca toți copiii din România să ajungă să deprindă cât mai multe abilități despre evaluarea informației care, în era tehnologiei, ajunge la noi mult distorsionata. Cred că viitorul va fi, în primul rând, al oamenilor care vor ști să discearnă, să aleagă și să contribuie la o lume fără diformitate, fără dezinformare și fără minciună.” – a declarat Oana Despa, profesoară la Școala de Gramatică.

La cursul de retorică, organizat în parteneriat cu Școala Românească din Haga s-au înscris 300 de tineri, curioși să o asculte pe Corina Popa. De la distincția dintre a convinge, a persuada și a demonstra, la părțile discursului, toate informațiile au fost transpuse în jocuri și în dialoguri atractive pentru participanți. Toți cei prezenți au aflat mai multe despre „arta de a vorbi bine”, după cum Quintilian numea retorica, dar și despre importanța tăcerii, atunci când avem responsabilitatea de a asculta sau când nu avem nimic pertinent de spus. Corina a pledat pentru curajul de a fi autentic, pentru nevoia de a comunica onest și corect, dar și despre puterea transformatoare a cuvintelor. Atelierul s-a încheiat cu un set de exerciții de dicție și cu o sesiune de întrebări și răspunsuri.

Sâmbătă, 17 aprilie, a avut loc o întâlnire cu totul specială: autoarea de povești pentru copii Liana Alexandru a fost invitata colegei noastre, Izabela Manolache, în cadrul clubului de lectură „Bibliophile”.

Liana a citit fragmente din „Nebunul semn și vrăjitoarea de necuvinte”, a răspuns la zeci de întrebări despre cărțile ei, despre drumul propriei creații, despre oamenii și despre lucrurile care o inspiră, despre ce ar schimba și ce nu, dar și despre frumoasa ei carieră de jurnalistă.

În cadrul aceleiași întâlniri, Liana le-a citit copiilor și „Într-o poveste”, din volumul „Unde fugim de-acasă?”, scris de Marin Sorescu. Prin lectură, putem călători în jurul lumii, putem cunoaște oameni și orașe, putem trăi aventuri incredibile și ne putem face prieteni pentru totdeauna. Însă, la final, atrage atenția autorul, tot acasă ne întoarcem.

Prin cele două lecturi, „Nebunul semn și vrăjitoarea de necuvinte” și „Într-o poveste”, asemănătoare printr-o muzicalitate interioară a textului, copiii au fost provocați să adreseze, dar și să răspundă la întrebări, au fost îndemnați să își folosească imaginația și să creeze chiar ei aventurile care ar putea urma.

Cu toate că pandemia a închis porțile școlilor, i-a îndepărtat pe copii unii de alții și le-a limitat posibilitatea de mișcare, în toată această perioadă, s-a întâmplat ca tot pandemia să aducă posibilități noi de învățare și să elimine distanțele dintre urban și rural. Pandemia nu a putut să îi împiedice pe copii să fie curioși, să își dorească să învețe, să considere vacanțele prea lungi și școala prea scurtă.

Ziua de 30 aprilie a marcat finalul acestei lumi și luni de poveste, printr-un atelier de încondeiere a ouălor, susținut de Andreea Cristea. Dar ce legătură au ouăle de Paști cu gramatica? Ne explică Andreea Cristea: 

„Toate au legătură, că doar trebuie să știm că este corect să spunem vopsirea ouălor, nu vopsirea ouălelor. Cu istoria? Păi, doar ce am învățat că cea dintâi referire la obiceiul românilor de a întâmpina marea sărbătoare a Învierii Domnului cu ouă roșii datează de la aproximativ 1660 și aparține unui turc numit Evlia Celebi, care scria despre târgul ouălor roșii, târg ce se ținea la Oradea.  Cu sculptura? Și cu sculptura au legătură ouăle cosmogonice, pentru că Brâncuși a pus în centrul întregii sale opere oul, ca început. E suficient să privim „Muza adormită”, „Începutul lumii”, „Nou-născut”, „Domnișoara Pogany” și chiar „Măiastra”. Toate par să aibă formele primordiale, în ele regăsim formele genezei și concentrează esența acestei lumi.”

Acesta a fost doar începutul. Povestea va continua, căci porțile lumii pe care o construim pentru copii rămân deschise. După cum deschise rămân și sufletele și mințile noastre, doritoare să învețe de la, cu și pentru elevi.

Text semnat de Școala de Gramatică

vacanța porților deschise vacanța porților deschise 

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *