Închide
În timpul pandemiei, mulți părinți au decis că este momentul să își mute copiii în învățământul privat și să renunțe la școala publică. Cu toate că autoritățile nu au făcut publică, până acum, o statistică a transferurilor din școlile de stat către cele particulare, fenomenul a fost vizibil pentru cei implicați în sistem, dar și pe rețelele de socializare.
Calitatea mai bună a resurselor pentru învățământ online, numărul mai mic de copii în clasă, atenția mai mare acordată de cadrele didactice fiecărui copil și șansele mai bune de a fi respectate regulile de protecție sanitară sunt câteva dintre argumentele celor care au decis să facă acest pas.
Educație Privată a întrebat mai mulți părinți care și-au mutat copiii din învățământul public la școala privată Little London International Academy cum au ajuns să ia această decizie.
Roxana Florea, părintele unui elev de clasa I
Am ales sistemul privat pentru calitatea educației, timpul alocat fiecărui copil, răbdarea învățătorului care de cele mai multe ori lipsește cu desăvârșire în sistemul de stat, pentru engleză intensiv inclusă în programa și overall pentru felul în care un copil este tratat de către profesorul lui( nu cu superioritate vădită, că în sistemul de stat).
100% schimbarea a survenit observându-l pe Bogdan. Îi displăcea profund să meargă la școală, era timorat, trist, venea acasă ușurat că doamna „nu a țipat și azi la el”, mergea la școală sperând să fie invizibil, iar copilul meu este extrem de inteligent, vesel și curios, calități trecute cu vederea cu desăvârșire( se dorea să fie cuminte în banca, să își termine rapid fișele de lucru și să nu deranjeze). Era complet rupt de ceea ce se întâmplă la școală, își făcea mecanic temele fără să înțeleagă contextul și motivele pentru care învață un anumit lucru. A reacționat cu multă bucurie, entuziasm care nu i-a scăzut nici după 3 luni de mers la nouă școală unde nu este mai ușor, nu primește mai puține teme și nu este tratat preferențial, însă este tratat cu respect și bun simt iar copilul a înflorit.
Bogdan a început școala în pandemie, pentru el nu a fost vreodată altfel, din păcate. Școală de stat s-a desfășurat extrem de greoi în acești doi ani, ore online haotice, nestructurate, timp puțin petrecut de către învățătoare pentru a explică copiilor, multă presiune pe părinți să recupereze acasă sau să își trimită copiulul la afterschool unde învățătoarea lucrează suplimentar cu copiii. Cântărind aceste aspecte, dublate de dorința copilului de a schimba cu orice preț școală( sau cel puțîn învățătoarea), am decis să mutăm copilul în sistemul privat.
Deschiderea la nou, metodele de predare interactive, respectul pentru copil, învățători dornici să adopte metode moderne de predare, profesori care acceptă să continue să învețe la rândul lor, nu convinși 100% că metodele de predare de acum 30 de ani sunt cele mai eficiente. Numărul restrâns de elevi în clasa i-au dat posibilitatea copilului meu să se facă și el remarcat, să întrebe mai des, să răspundă mai des, să i se poată explică în timpul petrecut la școală lucrurile mai dificil de înțeles. Timpul total petrecut la școală privată , dublu față de cel petrecut la școală de stat, contribuie la aprofundarea materiilor și exclude nevoia de afterschool, unde nu ai control asupra metodei de predare, a copiilor, șamd.
Copilul trebuie să rămână mereu curios, să i se cultive dorința de învățare prin metode de predare moderne, interactive, adaptate lumii în care ei trăiesc acum. Fără memorat poezii, fără materii de învățat pe de rost, fără shaming din partea profesorilor, fără presiunea că acel copil să fie bun la toate. Copii ar trebui să învețe cum să FOLOSEASCĂ ÎN VIAȚă REALĂ matematică, fizică, chimie, educație financiară, igienă, dezvoltare personală etc. Școală ar trebui să îi ofere unui copil încredere în el și tool-urile necesare să reușească singur, ulterior 🙂
Anonim, părintele unui elev de clasa a X-a
Din păcate, Liceul de Stat la care l-am înscris în clasa a 9-a s-a dovedit a fi fost o alegere nefericită. Cred că nici el, nici noi (părințîi) nu ne-am așteptat să avem parte de o atmosfera rigidă, aș zice chiar ostilă, din partea dirigintei și a unora dintre profesori. Consider că un copil trebuie să meargă la școală cu plăcere (fie și online), profesorii să empatizeze cu elevii, să le înțeleagă problemele, dificultatea de adaptare la un mediu nou. Fericirea copiilor cred că ar trebui să fie foarte importantă atât pentru părinți cât și pentru profesori. Nu cred că se poate evolua într-o atmosfera ostilă, cu multe restricțîi și cu neînțelegerea contextului în care se dezvoltă copilul. El este implicat în multe proiecte extrașcolare, care-i plac și care îl pregătesc pentru viață alături de partea academică pe care o învață la școală. Face sport (rugby), teatru, tobe și, în, paralel, joacă în reclame și într-un serial. Din păcate, în liceul în care a fost, aceste lucruri nu au fost deloc înțelese iar atmeosfera a devenit în scurt timp tensionată, fapt ce a condus la frustrări din toate părțile. Așa că, plecarea din acel liceu a fost o ușurare pentru toată lumea.
2. A fost o decizie luată împreună cu copilul? Cum a reacționat la această propunere?
Da! Am analizat împreună mai multe variante, atât licee de stat cât și licee private și am ales Little London împreună, în ciuda distanței mari pe care trebuie să o parcurgă zilnic. Recomandările unor prieteni apropiați au fost decisive.
3. Credeți că modul în care școala s-a desfășurat în pandemie a fost un factor în decizia pe care ați luat-o? Care au fost cele mai mari schimbări pe care ultimii doi ani le-au adus în viața școlară a copilului?
Nu, nu cred că a fost un factor determinant. Sigur că anii de liceu sunt extrem de importanți, atât prin prisma acumulării de cunoștiințe cât și în plan social. Mă bucură faptul că se vede “luminița de la capătul tunelului” și sper să aibă în continuare doi ani minunați în această școală.
4. Care sunt lucrurile importante pe care le-ați identificat în sistemul privat și pe care sistemul public de educație nu le poate oferi, în acest moment?
Sunt extrem de multe diferențe. De la numărul relativ mic de copii dintr-o clasa – fapt ce permite o interacțiune mai bună între elevi și profesori, până la programa care are o parte mult mai utilă dezvoltării personale. În plus, interesul pe care și-l dau profesorii este mult mai mare decât al majoritățîi profesorilor de la stat. O mare parte a acestora din urmă au o oarecare “blazare” (probabil determinată de numărul mare de ore și de dimensiunea claselor) care este resimțită de copii. Și, dacă profesorii nu-și dau interesul, de ce și-ar da copiii?
5. Care este, pe scurt, viziunea dumneavoastră despre ceea ce școala ar trebui să îi ofere unui copil?
Meseriile pe care le vor practică elevii de acum, probabil că nici nu s-au inventat încă. Sau, dacă s-au inventat, școlile nu au aflat de ele… Există o ruptură între școală și piață muncii, în general. În viziunea mea, orice se învață la școală, la nivel teoretic, ar trebui să-și găsească unul sau mai multe exemple de aplicare în viață reală care să convingă elevul că acea informație îi va fi utilă. Desigur că chestiunile de cultură generală sunt extrem de importante, la fel că și exprimarea corectă în limba română și aprofundarea (cel puțin a) unei limbi străine.
Crina Tescaru, mama unui elev de clasa a XI-a
Care au fost cele mai importante motive pentru care ați decis să alegeți sistemul privat în locul celui public?
Diferența de abordare atât academică cât și pedagogică.
A fost o decizie luată împreună cu copilul? Cum a reacționat la această propunere?
Au fost dorința și inițiativa lui de a continua studiile în mediul privat.
Credeți că modul în care școala s-a desfășurat în pandemie a fost un factor în decizia pe care ați luat-o? Care au fost cele mai mari schimbări pe care ultimii doi ani le-au adus în viața școlară a copilului?
Modul în care școala s-a desfășurat în pandemie în sistemul de stat a fost unul din factorii importanți în decizia de a alege sistemul privat. Pentru noi este foarte important să putem alege în această perioada de pandemie modalitatea hibridă de participare la orele de curs. Ca și schimbare, pentru un copil cu tendințe introverte, cum este copilul nostru, a fost o perioada în care a putut să se regleze emoțional și să se focuseze mai bine.
Care sunt lucrurile importante pe care le-ați identificat în sistemul privat și pe care sistemul public de educație nu le poate oferi, în acest moment?
În sistemul privat există mai mult interes față de copil și nevoile lui specifice spre deosebire de sistemul de stat unde este foarte puțin probabil să existe preocupare de a adapta ceva în funcție de interesele și particularitățile unui copil. Sistemul privat se poate adapta rapid la situațîi de schimbare, în pandemie s-a putut trece la sistemul online sau hybrid, în timp ce sistemul de stat s-a adaptat foarte greu. Conceptul de respect dintre elev și profesor a rămas la aceelasi stadiu că acum 30 de ani. Dorința, interesul , capacitatea sistemului de învățământ de stat de a adapta modul de predare și curiculla pentru a răspunde cerințelor actuale este extrem de redus și doar punctual aplicat, acolo unde oamenii doresc din proprie inițiativa să schimbe ceva. În sistemul de educație privat am observat că există o preocupare reală și constanța de adaptare și aplicare a metodelor de predare care să fie în accord cu schimbările din societate.
Care este, pe scurt, viziunea dumneavoastră despre ceea ce școala ar trebui să îi ofere unui copil?
Din perspectiva de părinte și fost elev într-un sistem unic de educație, în viziunea mea școala ar trebui să-i ofere unui copil atenție la nevoile sale specifice stadiului de dezvoltare în care acesta se află la un moment dat, procesul de educație academică să fie adaptat în mod real acestor stadii de dezvoltare atât din punct de vedere intelectual cât și emoțional. Consider foarte important ca respectul să fie prezent în interacțiunea dintre elev și profesor din ambele direcții.
