fbpx

Importanța cercetărilor în paleogenetică, în dezbatere „Cu Bună Știință” la Humanitas

foto: Murray Close/Getty Images/ imdb.com

Cum se extrage și cum se citește ADN-ul străvechi? Ce mistere din trecut ne dezvăluie? La ce noi aplicații ne putem aștepta? Sunt întrebările la care Librăria Humanitas de la Cișmigiu încearcă să găsească răspunsuri, miercuri, 26 octombrie, de la ora 19.00, în cadrul unui eveniment din seria „Cu Bună Știință”.

Evenimentul moderat de Corina Negrea, jurnalist de știință la Radio România Cultural și Alexandru Toma Pătrașcu, fondatorul și directorul Bucharest Science Festival, se va desfășura în format hibrid, astfel că cei interesați pot participa online dacă nu reușesc să ajungă la librărie. Accesul este gratuit, anunță organizatorii. 

„Cînd se lansa filmul Jurassic Park, în 1993, puțini oameni și-ar fi imaginat că, peste doar trei decenii, recuperarea ADN-ului unor viețuitoare din trecutul îndepărtat va deveni un lucru curent. Astăzi, suntem pe deplin în epoca paleogeneticii, iar descoperirile se succed cu rapiditate.

La cea de-a XXX-a ediție a miercurilor Cu Bună Știință am invitat un genetician, un speolog și un specialist în istoria medicinei, împreună cu care vom discuta despre importanța cercetărilor în paleogenetică. Această ediție se va desfășura în format hibrid; puteți participa, ca de obicei, prin Zoom sau puteți veni, în persoană, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu.

Mircea Iliescu este doctor în genetică umană și evoluție (Universitatea Cambridge, Marea Britanie, 2016). Este afiliat Universității din Cambridge, unde predă cursuri de evoluție și genetică la Institutul de educație continuă (ICE, University of Cambridge). Este pasionat de diversitatea oamenilor din toate colțurile planetei, astfel că cercetarea lui se concentrează în prezent, alături de colegi de la Cambridge, India și Romania, pe evoluția genetică a diversității oamenilor în populații cu o istorie evolutivă complexă.

Silviu Constantin este inginer geolog, doctor în geologie (Unibuc), și lucrează tot la Institutul de Speologie „Emil Racoviță”. Specializat în datări cu seria uraniului și studii paleoclimatice pe baza depozitelor din peșteri, a efectuat sute de datări atît în România, cît și în întreaga lume. În ultimii 20 de ani a condus echipe multidisciplinare pentru săpături în pesteri, a efectuat cercetări speologice în Amazonia Ecuadoriană și a lucrat în laboratoare de datări cu izotopi radioactivi de la universitățile din Bergen (Norvegia), Miami (SUA) și Burgos (Spania).

Octavian Buda, licențiat în medicină și filosofie, este titularul catedrei de Istoria medicinei a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Face parte din Consiliul director al Asociației Europene de Istoria Medicinei (EAHMH) și a deținut președinția asociației între 2015 și 2017”, potrivit organizatorilor.

 

Întâlnirile „Cu Bună Știință” se desfășoară sub egida proiectului Make it Open, dedicat promovării educației deschise (open schooling). Make it Open a primit finanțare de la programul de cercetare și inovare Horizon 2020, derulat de Uniunea Europenă, în baza acordului de finanțare 872106.

Corina Negrea a absolvit Facultatea de Chimie-Fizică a Universității din București, iar din 1995 este redactor la Radio România Cultural. Cu o experiență de peste două decenii în acest domeniu, a realizat sute de interviuri cu cercetători români și străini. Din 1998, este corespondentul Radio România la Stockholm la decernarea premiilor Nobel.

Alexandru Toma Pătrașcu este fondatorul și directorul Bucharest Science Festival și autorul cărții Povestiri despre Epidemii și Vaccinuri, apărută de curînd la Editura Humanitas. După absolvirea Facultății de Electronică a Universității Politehnica din București a urmat programul de masterat în afaceri al The Open University, Marea Britanie, specializându-se ulterior în comunicare.

 

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.