Închide
de Iulia Miu, asistent cercetare la Universitatea din București și membru al Asociației WILDERNESS RESEARCH AND CONSERVATION
În contextul actual al globalizării, deplasările internaționale de natură comercială și turistică s-au intensificat semnificativ, iar speciile de plante și animale sunt transportate intenționat sau neintenționat prin intermediul acestor rute (aer, apă, sol), într-un ritm alert. Unele specii au o capacitate mai ridicată de adaptabilitate la medii noi și reușesc să se dezvolte singure în arealele în care pătrund, se înmulțesc rapid și ocupă sau intră în competiție cu speciile autohtone, distrug sau înlocuiesc speciile sau habitatele native, cauzând serioase prejudicii ecologice și economice. Aceste specii sunt denumite specii alogene invazive.
În Europa există în jur de 12.000 de specii alogene, iar dintre acestea, 10-15% sunt invazive. Speciile alogene invazive reprezintă o amenințare majoră la adresa biodiversității europene, având și repercusiuni economice și sociale, de exemplu asupra sănătății umane, a pescuitului, agriculturii și producției de alimente.
Activitatea umană a fost și rămâne principalul mijloc prin care speciile noi intră în România. Majoritatea speciilor invazive din România provin din America de Nord, Asia și Europa. Cum ajung aceste specii alogene invazive în România? Fiecare specie are o zonă de răspândire, unde este considerată parte a florei sau faunei locale. Ele sunt considerate invazive atunci când ajung în alte zone în care nu ar trebui să fie din punct de vedere al răspândirii lor și intră în competiție cu speciile native, se înmulțesc necontrolat și produc pagube economice și sunt foarte greu de eradicat.
Cea mai frecventă cale de pătrundere în România pentru aceste specii este evadarea (cum este cazul Nutriei americane – scăpată din fermele de blană), urmată de contaminare (cum este cazul Ambroziei – introdusă cu diferite cereale), transport clandestin (cazul Țânțarului tigru asiatic – introdus odată cu anvelopele comercializate) și extindere de areal (cazul Câinelui enot – venit din Asia) .
Factori care contribuie la introducerea și răspândirea speciilor invazive: lipsa informațiilor care să ofere tuturor comercianților datele necesare pentru a-și desfășura activitatea; infrastructura de transport; plantarea de specii care nu sunt caracteristice arealului (mai ales specii ornamentale) (Platanul oriental, Salcâmul); abandonarea animalelor de companie în natură (Trachemys scripta și Trachemys scripta elegans– țestoasa cu tâmple galbene și țestoasa cu tâmple roșii); comerțul cu specii exotice (Trachemys scripta și Trachemys scripta elegans– țestoasa cu tâmple galbene și țestoasa cu tâmple roșii; Ratonul, Cabomba caroliniana – plantă acvatică); Cadrul legislativ care încă are lacune în privința comerțului cu astfel de specii exotice (pet shop-urile comercializează specii exotice care sunt ulterior eliberate în natură de către proprietari).
Speciile invazive au efecte negative pe care le generează la nivelul biodiversității, sănătății populației umane și economiei. Câteva informații generale despre impactul speciilor invazive sunt disponibile în acest articol.
Imagine preluată din proiectul POIM2014+120008 – Managementul adecvat al speciilor invazive din România, în conformitate cu Regulamentul UE 1143/2014 referitor la prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive
Impactul acestor specii poate fi definit și cuantificat prin costuri economice, cheltuieli pentru prevenirea, reducerea sau atenuarea pierderilor cauzate de speciile invazive. Rapoartele privind costurilor economice globale din ultimii 50 de ani estimează daune de minim 1,288 trilioane de dolari. În ceea ce privește Europa, aceste costuri au însumat 116,61 miliarde euro între 1960 și 2020.
Fiecare dintre noi poate contribui la limitarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive. În cadrul proiectului POIM2014+120008 – Managementul adecvat al speciilor invazive din România, în conformitate cu Regulamentul UE 1143/2014 referitor la prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive, a fost realizat un infografic cu câteva măsuri pe care le putem lua pentru a contribui la efortul global.
Imagine preluată din proiectul POIM2014+120008 – Managementul adecvat al speciilor invazive din România, în conformitate cu Regulamentul UE 1143/2014 referitor la prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive
Resurse pentru mai multe informații legate de speciile invazive găsiți pe site-ul proiectului aici sau pe http://ias.ccmesi.ro/.
De asemenea, a fost realizat și un ghid de bune practici pentru managementul speciilor alogene invazive, pe care va invitam sa-l răsfoiți pentru a întelege mai bine impactul speciilor alogene invazive asupra mediului, sănătății umane și economiei (Il puteti decarca de aici)
Mai multe detalii despre activitatea asociației regasiți accesând Wilderness Research and Conservation.
Puteti susține cauze prin redirecționarea gratuită 3,5% din impozitul pe venit completând formularul 230 aici (WRC).
Pentru profesorii sau cadrele didactice interesate: Dacă doriți ca Asociația Wilderness Research and Conservation să organizeze o prezentare sau un workshop în școala dumneavoastră, puteți trimite o cerere la adresa [email protected].
