Închide
Federația Națională a Părinților – Edupart susține limitarea utilizării telefoanelor mobile în unitățile de învățământ, dar cere revizuirea prevederilor privind consilierea școlară și psihologică din proiectul de lege Pl-x nr. 402/2026. Federația avertizează că actuala formulare ar permite cadrelor didactice sau conducerii școlii să dispună obligarea unui copil la consiliere psihologică.
Edupart precizează într-un comunicat că a participat în luna iunie la dezbaterea organizată la Parlament pe tema proiectului, la invitația deputatei Raluca Turcan. Potrivit organizației, inițiativa legislativă nu se referă exclusiv la telefoanele mobile, ci include și prevederi privind monitorizarea audio-video, raportarea situațiilor de risc și regimul consilierii școlare și psihologice a minorilor.
Federația consideră că există o problemă reală în ceea ce privește distragerea elevilor prin dispozitive digitale. În comunicat sunt invocate rezultatele PISA 2025, potrivit cărora, în România, 29% dintre elevi spun că ceilalți elevi sunt frecvent distrași de dispozitive digitale în timpul orelor de științe. Acești elevi obțin, în medie, cu 18 puncte mai puțin la științe, după ajustarea pentru profilul socioeconomic.
Edupart subliniază însă că datele PISA indică o asociere statistică, nu demonstrează că interzicerea telefoanelor produce automat creșterea rezultatelor școlare. Federația susține, în schimb, o reglementare clară, cu excepții pentru utilizarea educațională, situații medicale sau care țin de cerințe educaționale speciale, urgențe și cazurile în care comunicarea cu familia este necesară.
Principala obiecție a părinților vizează prevederea potrivit căreia participarea la consiliere școlară și/sau psihologică poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea școlii și devine obligatorie pentru copil. Edupart consideră că proiectul amestecă patru etape distincte: sesizarea, evaluarea, consilierea și tratamentul.
Potrivit federației, profesorul trebuie să poată sesiza existența unor indicatori de risc, deoarece poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying sau neglijare. Evaluarea situației ar trebui însă realizată de un specialist, întrucât cadrul didactic poate observa și sesiza, dar nu poate diagnostica.
Edupart avertizează și asupra posibilității ca o astfel de prevedere să ducă la abuzuri sau la stigmatizarea elevilor. Federația ridică întrebări privind criteriile pe baza cărora ar fi dispusă consilierea, posibilitatea contestării deciziei și protejarea confidențialității copilului. Organizația atrage atenția că psihologul nu trebuie să ajungă să fie perceput drept un instrument disciplinar al școlii.
Federația susține că legislația românească oferă deja un model pentru implicarea părinților și intervenția în situații de risc. Organizația invocă prevederile Codului civil și ale Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, precum și regulamentul privind activitatea CJRAE/CMBRAE.
Potrivit Edupart, consilierea psihopedagogică individuală se realizează, ca regulă, pe baza acordului scris al părintelui sau reprezentantului legal. În situații de criză, inclusiv în cazuri grave de violență, bullying, cyberbullying sau intenție suicidară, specialistul poate interveni și fără acordul prealabil al părintelui, în interesul superior al copilului, cu informarea ulterioară a acestuia.
Federația precizează că nu susține un drept de veto al părinților atunci când un copil este în pericol. În cazul în care părintele este absent, împiedică accesul copilului la ajutor sau există suspiciuni că acesta este sursa abuzului, Edupart consideră că trebuie activate mecanismele legale de protecție a copilului, prin specialiști, serviciile sociale, DGASPC și, după caz, serviciile medicale.
Edupart propune ca prevederile privind consilierea să fie rescrise astfel încât cadrele didactice și conducerea școlii să poată sesiza existența unor indicatori de risc, dar să nu aibă dreptul de a diagnostica sau de a dispune intervenția psihologică.
Federația cere ca necesitatea și forma intervenției să fie stabilite exclusiv de un profesionist calificat, ca părintele să fie informat și implicat ca regulă, iar copilul să fie ascultat în funcție de vârstă și gradul de maturitate. Pentru situațiile de abuz, neglijare, violență sau risc grav, organizația solicită aplicarea procedurilor speciale de protecție a copilului.
De asemenea, Edupart cere ca participarea la consiliere să nu poată constitui o sancțiune disciplinară și să existe garanții explicite împotriva stigmatizării elevului.
Federația transmite că nu dorește blocarea proiectului legislativ și susține atât limitarea fermă a utilizării telefoanelor mobile atunci când acestea afectează procesul educațional și siguranța școlară, cât și accesul copiilor la consiliere și sprijin psihologic.
În forma propusă de Edupart, principiul ar trebui să fie: „Profesorul sesizează. Specialistul evaluează. Părintele este implicat. Copilul este ascultat. Instituțiile intervin atunci când copilul trebuie protejat”.
Ce cred 20.000 de părinți despre educația din România. 20 de concluzii ale Raportului „Edupart”