Închide
Tot mai mulţi tineri din Generaţia Z se confruntă cu dificultăţi majore în obţinerea primului loc de muncă, iar problema depăşeşte contextul economic. Aproape un milion de tineri britanici cu vârste între 16 şi 24 de ani erau NEET – nu urmau studii, nu erau angajaţi şi nu participau la programe de formare – în perioada iulie-septembrie 2025, potrivit datelor publicate de Office for National Statistics (ONS), transmite News.ro, care citează CNBC. Situaţia a fost catalogată drept o criză, determinând guvernul britanic să lanseze, în decembrie, o analiză independentă coordonată de fostul ministru laburist al sănătăţii, Alan Milburn.
Un aspect deosebit de îngrijorător evidenţiat de raportul ONS este că aproape 600.000 dintre tinerii şomeri nu căutau activ un loc de muncă. În paralel, piaţa muncii devine tot mai dificil de accesat pentru debutanţi: inteligenţa artificială reduce numărul poziţiilor entry-level, concurenţa este extrem de ridicată, iar oferta de locuri de muncă este în scădere.
Datele Institutului pentru Angajatorii de Studenţi arată că peste 1,2 milioane de aplicaţii au fost depuse anul trecut pentru doar 17.000 de posturi destinate absolvenţilor. Totodată, numărul posturilor vacante a scăzut cu aproape 10% faţă de anul precedent, ajungând la 729.000 în intervalul septembrie–noiembrie. Raportul ONS mai indică faptul că, între august şi octombrie, existau 2,5 persoane şomere pentru fiecare loc de muncă vacant, comparativ cu 1,8 cu un an înainte.
Dincolo de statistici, angajatorii şi experţii atrag atenţia asupra unei probleme structurale: nivelul de pregătire al multor tineri pentru intrarea pe piaţa muncii. Alan Milburn a declarat pentru The Times că angajatorii constată frecvent că tinerii „nu sunt pregătiţi pentru muncă” atunci când încep un job full-time după finalizarea studiilor. Lipsa experienţei profesionale şi diferenţele dintre programa şcolară şi cerinţele reale ale angajatorilor sunt invocate constant.
Organizaţia caritabilă Shaw Trust, care sprijină integrarea profesională, subliniază impactul pe termen lung al pandemiei asupra Generaţiei Z. Julie Leonard, director de impact al organizaţiei, a explicat pentru CNBC Make It că învăţarea online şi izolarea din perioada lockdown-ului au creat un deficit major de socializare, în special în rândul tinerilor cu vârste între 20 şi 24 de ani. Aceştia au pierdut ani esenţiali de educaţie faţă în faţă, experienţă practică şi formare a competenţelor de muncă.
Abilităţi precum lucrul în echipă, comunicarea, respectarea instrucţiunilor sau asumarea responsabilităţii sunt considerate fundamentale pentru a fi „pregătiţi pentru muncă”, însă mulţi tineri nu au avut ocazia să le dezvolte. Lipsa interacţiunilor directe şi a rutinei zilnice, precum ajungerea la timp la şcoală sau la serviciu, i-a menţinut pe mulţi într-o zonă de confort dificil de depăşit, arată Leonard.
Alan Milburn avertizează însă că responsabilitatea nu poate fi pusă exclusiv pe umerii tinerilor. El remarcă declinul accentuat al joburilor de weekend pentru adolescenţii de 16–17 ani, o experienţă comună generaţiilor anterioare, care oferea primele lecţii despre disciplina muncii şi funcţionarea unui colectiv profesional. Aceeaşi perspectivă este împărtăşită de Julie Leonard, care consideră că activităţi precum babysitting-ul, munca ocazională sau distribuirea de ziare reprezentau etape esenţiale în acomodarea cu regulile unui loc de muncă, etape care astăzi aproape au dispărut.
Problema este recunoscută şi de marii angajatori. Companii din grupul Big Four, precum KPMG şi PwC, au semnalat dificultăţi ale celor mai tineri angajaţi în ceea ce priveşte eticheta profesională, comunicarea şi colaborarea. PwC a introdus în 2025 programe speciale pentru creşterea rezilienţei noilor absolvenţi, iar KPMG derulează încă din 2023 sesiuni dedicate dezvoltării abilităţilor soft, precum lucrul în echipă şi prezentările.
În acest context, experţii recomandă schimbarea strategiilor de căutare a unui loc de muncă. Julie Leonard sugerează ca tinerii să meargă personal cu CV-ul la potenţiali angajatori, în loc să se bazeze exclusiv pe aplicaţiile online, adesea filtrate automat de sisteme bazate pe inteligenţă artificială. Abordarea directă ar putea fi mai eficientă în cazul afacerilor locale, barurilor, cafenelelor sau firmelor mici şi mijlocii, unde interacţiunea faţă în faţă cu un manager poate face diferenţa.
Prima Olimpiadă Central Europeană de Inteligență Artificială va avea loc la UBB Cluj-Napoca