Fabiola Hosu: 9 mesaje pozitive și 6 principii din proiectele de planuri-cadru pentru liceu

Fabiola Hosu, vicepreședintă a Coaliției pentru Educație și fondatoare a Școlii Questfield, identifică, într-o analiză transmisă către Educație Privată, nouă mesaje pozitive și 6 principii în proiectele de planuri-cadru pentru liceu apărute în spațiul public. 

Proiectele au fost publicate, în fază de draft, de Edupedu.ro, însă Ministerul Educației a transmis că nu își asumă proiectele, în această variantă.

Analiza realizată de Fabiola Hosu, integral:

ASPECTE POZITIVE REMARCATE:

MESAJ 1: Creșterea numărului de ore alocat  limbilor moderne 

Studiul limbilor moderne aduce avantaje semnificative în domeniul competitivității și mobilității absolvenților, fără a ne referi doar la integrarea pe piața muncii, ci și la admiterea la facultate (de exemplu, un absolvent de liceu poate aplica atât la Facultatea de Medicină cât și la Facultatea de Medicină în limba engleză). 

Un aspect pozitiv este că în această variantă a planurilor cadru se alocă o oră în plus pentru Limbile moderne, în Trunchiul Comun. 

MESAJ 2: Creșterea motivației elevilor și eliminarea nevoii de meditații pentru pregătirea de admitere la Facultate

Această variantă a planurilor cadru sau o variantă similară ar permite o construcție curriculară care să asigure dezvoltarea unui nivel de bază pentru materiile din Trunchiul Comun, precum și un nivel de aprofundare în curriculum-ul de specialitate. O astfel de abordare, împreună cu posibilitatea elevilor de a alege, va crește motivația acestora în procesul de învățare. În plus, numărul mare de ore alocate pentru unele discipline poate elimina nevoia de meditații suplimentare în pregătirea pentru admiterea la facultate.

MESAJ 3: Relevanță

Este de apreciat în mod deosebit modul în care este prezentat studiul disciplinei Istorie, printr-o abordare relevantă și inovatoare a traseului de învățare:  în clasa a XI-a, fiind deja la o vârstă ce le permite să înțeleagă, elevii studiază istoria recentă, ceea ce le permite să privească felul în care aceasta a oferit lecții pentru contexte prezente. În clasa a XII-a, istoria se concentrează pe specializarea profilului, oferind o relevanță considerabilă pentru aprofundarea cunoștințelor. Aceasta include, de exemplu, Istoria muzicii, Istoria artei, Istoria științei și tehnicii, Istoria sportului, Istoria dansului, Istoria Bisericii și Istoria culturii, studiate în contextul Istoriei României.

MESAJ 4: Opționalitate

Prin oferirea de opțiuni în cadrul aceleiași arii curriculare, de ex. Arte, elevii vor avea oportunitatea de a alege dintre Artă și Muzică, consolidându-și dezvoltarea personală și creativă în acord cu ceea ce își doresc.

MESAJ 5: Autonomia școlii

Este benefică, din punct de vedere al autonomiei școlilor, introducerea disciplinei în legătură cu profilul școlii, permițând astfel școlilor să se adapteze la nevoile și interesele elevilor. 

MESAJ 6: Pregătire pentru Universitate / carieră

Introducerea unei materii la clasa a XII-a cu specific de pregătire pentru universitate sau de aprofundare a disciplinelor poate contribui semnificativ la felul în care absolvenții se pregătesc pentru începerea parcursului lor profesional sau, după caz, pentru nivelul superior de studii. Această disciplină ar putea pregăti elevii pentru cum să-și scrie CV-ul, să construiască un dosar care să le reflecte profilul pentru admiterea la facultate, cum să scrie un eseu relevant sau cum să se prezinte la un interviu de admitere / angajare.

MESAJ 6: Implicare civică / voluntariat

Tranziția conceptelor de la teorie la practică prin voluntariat și implicare în inițiative civice este lăudabilă, contribuind în mod real la ce și cum pot elevii ‘’da înapoi’’ societății. Alternativ cu recunoașterea oricărui tip de voluntariat, școlile ar putea propune cursuri opționale din lista celor acreditate de Ministerul Educației: Dezbatere, Oratorie și Retorică, Educație Juridică, Cultură și Mitologie, Drepturile Omului, Educație pentru Democrație, Instituțiile UE, Managementul Proiectelor, Competență în Mass-Media  etc.

MESAJ 7: Relevanță și conexiuni între diverse discipline (interconectare între obiective curriculare)

Disciplina Geografie nu este prezentă în fiecare dintre cei patru ani, însă consider că profesorii de Geografie au expertiza să predea inclusiv disciplina ‘’Perspective Globale’’. Aceasta apare ca o opțiune pentru elevii care nu aleg ora de Religie și pare să reprezinte un mod integrat și aplicat de predare a Geografiei prin corelarea acesteia cu ‘’tradițiile diverse de pe glob, elemente de cultură și civilizație – pornind de la situația globală actuală’’. Ceea ce este în mod particular de remarcat este ancorarea materiei în context actual, oferind elevilor posibilitatea de a studia o țară din perspectivă istorică, geografică, politică, economică, culturală, civilizațională etc.

MESAJ 8: Un accent mai mare pe Dezvoltarea Personală a elevului

În cadrul disciplinei socio-umane, elevii pot studia Sociologie, Educație financiară și antreprenorială, Filosofie / Gândire Critică / Etică. Deși Psihologia nu apare ca disciplină de sine-stătătoare, aceasta poate ocupa un loc chiar mai valoros dacă este integrată în fiecare an de liceu în cele 4 ore dedicate Consilierii și abilităților socio-emoționale.  Aceste ore pot oferi sprijin și consiliere aplicată și pentru dezvoltare personală, incluzând și elemente de Educație pentru sănătate.

MESAJ 9: Sportul, inclus ca disciplină asociată Dezvoltării Personale

Sportul și jocurile de echipă sunt incluse în curriculum pentru dezvoltarea personală a elevilor, oferindu-le competențe generale și specifice sportului și o oră destinată jocurilor de echipă. Acest lucru poate contribui semnificativ la așezarea unor valori importante de cooperare, reziliență clădită sănătos și pune totodată bazele unei culturi a anti-fragilității.

PRINCIPII CARE PAR SĂ FI STAT LA BAZA DOCUMENTULUI:

1. Consilierea vocațională sau pentru carieră: Această abordare permite elevilor să își dezvolte competențe specifice și să se pregătească pentru domeniul în care își doresc să activeze.  Un următor pas valoros ar fi creionarea unui parcurs de consiliere vocațională, care să îi ajută pe profesori să înțeleagă cum ar putea să îi ghideze și consilieze pe elevi pentru carieră.
2.  Specializarea și integrarea pe piața muncii: Elevii pot fi mai bine pregătiți pentru a face față provocărilor de legate de carieră și a se integra cu succes. Acest lucru se poate asigura prin spațiul pe care planurile cadru îl oferă materiilor specializate și pregătirii pentru carieră și, de asemenea, prin programe adaptate și revizuite periodic în funcție de contextul actual. Prin alocarea unui număr mai mare de ore pentru materiile de specialitate, elevii vor avea posibilitatea de a aprofunda cunoștințele și competențele în domeniul ales. Acest lucru îi va ajuta să se pregătească pentru parcursul de specialitate vizat, fiind mult mai pregătiți pentru admiterea la facultatea dorită sau inserția pe piața muncii.
3. Echilibru și asigurarea unui set comun și variat de competențe, indiferent de profil: trunchiul comun pentru toți elevii, indiferent de profil, asigură o bază solidă de cunoștințe și competențe care vor fi utile în orice domeniu aleg aceștia să urmeze. Astfel, programele școlare pot fi construite astfel încât să existe o zonă de bază pentru toți elevii și să se concentreze pe formarea de competențe fundamentale.
4. Modularitate și diferențiere pe nivel: Școlile au posibilitatea de a oferi opțiuni în mod similar valoroase pentru elevi, în funcție de resursele umane disponibile în școală. Astfel, Matematica din Trunchiul Comun reprezintă nivelul standard, Matematicile de specialitate din Curriculumul de Specialitate reprezintă zona de aprofundare sau extindere, iar CDEOȘ-ul, `Disciplina la alegere in legătură cu profilul` si Disciplina `Pregătire pentru universitate/Aprofundare`, pot constitui paliere suplimentare de diferențiere pe nivel. Pe de cealaltă parte, școlile în care există suficienți profesori de specialitate pot deschide module de studiu, pentru toate materiile disponibile în CDEOȘ.
5. Autonomia curriculară, decizia școlilor și alegerea elevului: Școlile ar avea mai multă libertate în a decide structura curriculară, adaptându-se la nevoile și interesele elevilor și comunității locale. De asemenea, elevii vor avea posibilitatea de a alege dintr-o varietate de materii și discipline, devenind mai motivați în procesul de învățare.
6. Opționalitate graduală și adaptarea orarelor în funcție de nevoile elevilor: Este de subliniat importanța adaptării orarelor și a ofertei curriculare la nevoile și interesele elevilor. Acest lucru va conduce la schimbarea mentalității că școala este locul în care elevilor ‘’li se întâmplă lucruri’’, ceea ce ar spori autonomia lor în învățare.