Închide
SISTEMUL ROMÂNESC DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Un nou eșec, o nouă amăgire
Recent s-au dat publicității rezultatele obținute la Evaluarea Națională a absolvenților clasei a VIII-a și la examenul de Bacalaureat. Fac parte din echipa Liceului Teoretic Național și ținând seama de rezultatele excelente obținute de elevii noștri la cele două examene ar trebui, poate, să adopt o poziție triumfalistă. Să faci parte din grupul de 4 licee din Capitală care a obținut procentul de 100% de promovare la examenul de Bacalaureat este o performanță cu totul remarcabilă.
Sunt entuziasmată de rezultatele școlii unde lucrez. Vă voi prezenta însă opinia mea în legătură cu aceste examene care sunt componente ale sistemului românesc de învățământ, cu consecințe dintre cele mai importante, uneori dramatice, în viața multor familii din țara noastră. Înainte de orice, folosesc acest prilej pentru a adresa felicitări celorlalte trei licee din municipiul București care au obținut această performanță, cât și tuturor școlilor din Capitală și din țară ai căror elevi au obținut rezultate dintre cele mai bune.
În ceea ce ne privește, rezultatele obținute sunt o consecință a transpunerii în practică a Modelului Liceului Teoretic Național „Școală pentru viață”, un experiment unic în România care și-a propus și a reușit să depășească paradigma „conformării cu tiparul”. Dar despre acest lucru voi mai vorbi.
În acest context, începând cu Evaluarea Națională a elevilor absolvenți ai clasei a VIII-a, așa cum este organizată și ținând seama de consecințele sale, îmi exprim opinia că este o activitate obligatorie, care nu concordă cu Legea învățământului, îndeosebi, cu spiritul ei. Din moment ce învățământul obligatoriu este de 10 ani, de ce trebuie să se dea un examen, mascat sub denumirea de Evaluare Națională, cu consecințe dramatice pentru parcursul școlar viitor al elevilor, în clasa a VIII-a?
Acest examen mascat nu are decât un singur efect: segregarea, și deci discriminarea elevilor din România. Elevii care obțin note peste 9.50 (unde s-a mai pomenit ca o evaluare să se soldeze cu note care să stabilească necruțătoare clasamente) vor fi repartizați la școli caracterizate, de top (este discutabil și acest lucru). Ceilalți vor fi repartizați la școli unde nu vor avea nici o șansă să dobândească o pregătire academică care să le permită o afirmare profesională reală. Așadar, în România, nu mai există practic școli preuniversitare de stat de calitate unde să fie repartizați elevi care au obținut medii între, să zicem, 8 și 9.30.
Această realitate este alimentată de clasamente și statistici prezentate, inclusiv de către instituții ale statului și popularizate pe larg de mijloacele mass-media, bazate exclusiv pe note stabilite de comisii de corectură care se ghidează după standarde și bareme de evaluare sumativă.
În opinia mea, cel mai important lucru este evaluarea progresului școlar înregistrat de fiecare elev. În cadrul școlii noastre acest lucru se realizează. Și nu întâmplător diferențele dintre notele primite în cadrul activităților academice curente și cele acordate de comisiile legal constituite, la Evaluările Naționale sunt minime sau reflectă, mai degrabă exigența profesorilor noștri. Nu vi se pare curios că până în prezent nu s-a discutat în spațiul public și nu s-au prezentat date care să ateste evoluția academică a elevilor în cadrul școlilor în care învață?
La Liceul Teoretic Național, statistic, lucrurile stau astfel: la matematică, media notelor obținute în cadrul LTN în clasa a VIII-a a fost de 7,54 iar media notelor obținute la Evaluarea Națională a fost de 8,27. La limba română, media notelor obținute în cadrul LTN în clasa a VIII-a a fost de 7,50, pe când media notelor obținute la Evaluarea Națională a fost de 8,41.
Am prezentat doar date statistice pentru că, o altă eroare fundamentală care se realizează în România, în contradicție cu legile țării dar și cu reglementările Uniunii Europene, o reprezintă practica de a prezenta explicit, în spațiul public, rezultatele obținute de elevii participanți la Evaluarea Națională. Și noi avem elevi care au obținut note de 10 la acest examen. Dar avem și elevi care au obținut note mai mici dar al cărui progres școlar înregistrat este impresionant.
Cred că nimeni nu are dreptul să utilizeze datele personale fără aprobarea elevilor și părinților lor. De altfel, această viziune, corelată cu repartizarea automată a elevilor la un liceu în funcție de notele obținute la Evaluarea Națională, reprezintă una dintre cele mai importante cauze ale eșecului învățământului preuniversitar obligatoriu, cu consecințe dezastruoase în evoluția abandonului școlar și, în ultimă instanță, în economia românească.
În altă ordine de idei, promovarea învățământului profesional dual sau a școlilor profesionale „clasice” are un efect aproape minim asupra familiilor care constată că deși copilul lor a obținut o notă foarte mică la Evaluarea Națională este repartizat, totuși, la un liceu. Câți părinți vor lua decizia să-și convingă copilul că, deși acesta a obținut o notă mult mai mică de 4, fiind înscris totuși la un liceu, să se retragă și să se înscrie la o școală profesională?
Este evident că sistemul, așa cum este organizat acum, are deficiențe structurale și trebuie modificat din temelii. Este bine și firesc să ne amintim că în luna mai 2017 Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a publicat Raportul cu privire la evaluarea și examinarea din sistemul de învățământ românesc, realizat ca urmare a unei riguroase și competente cercetări realizate în țara noastră. Lectura acestui raport va evidenția faptul că opiniile exprimate sunt în sensul desființării Evaluării Naționale.
Cu toate acestea, instituții ale statului, spre exemplu Ministerul Educației Naționale sau Primăria sectorului 4 din Capitală, sunt preocupate să acorde bonificații în bani elevilor care au obținut note mari la examenul de Bacalaureat precum și elevilor care au picat acest examen dar care vor participa la cursuri de pregătire organizate de Primărie.
Această opțiune presupune o analiză detaliată separată. Personal nu sunt de acord cu recompensa în bani fără nici o responsabilitate personală, a unor activități de pregătire școlară. Mai degrabă apreciez sistemul american, și nu numai, care asigură elevilor și mai ales studenților, o serie de facilități fiscale, care trebuie restituite în timp. Dincolo de aceste aspecte, mai este de evidențiat un lucru. Toată lumea propune stimulente, îndeosebi bănești, pentru elevii care au obținut rezultate remarcabile. Nimeni nu vorbește și nu propune nimic pentru profesorii care au pregătit acești elevi: o fi bine, corect și echitabil?
Cred că cel mai important lucru este să se fundamenteze teoretic un Model de acțiune și să se identifice modalitățile prin care acesta se poate transpune în practică. Acest lucru s-a întâmplat în școala noastră și consecințele sunt rezultatele obținute. Cred că această afirmație poate fi argumentată cel mai bine vizionând o scurtă prezentare a activităților academice și a celor non-formale desfășurate în cadrul LTN pentru transpunerea în practică a Modelului Liceului Teoretic Național „Școală pentru viață”, dar și făcând o vizită în școala noastră pentru a vedea, dincolo de marketing, cum lucrează zi de zi oameni și tineri, la modernizarea și schimbarea învățământului românesc.
