Închide
Elevii din învățământul gimnazial din România prezintă vulnerabilități emoționale variate și riscuri asociate, în lipsa unor măsuri sistematice de sprijin și prevenție, arată un raport privind starea de bine și sănătatea mintală a copiilor, potrivit Agerpres.
Documentul este realizat în cadrul proiectului „Politici și resurse pentru școli sigure și suportive”, finanțat de Uniunea Europeană prin Instrumentul de Suport Tehnic și implementat de Ministerul Educației și Cercetării, cu sprijinul UNICEF și în cooperare cu Comisia Europeană.
Conform analizei, un procent important de elevi resimte oboseală cronică, anxietate, nefericire și singurătate, iar unii manifestă comportamente de risc precum bullying-ul, auto-vătămarea și consumul de substanțe psihoactive. Datele arată că 23% dintre elevi – aproape unul din patru – prezintă risc de tulburări emoționale în mediul școlar.
Cele mai frecvente simptome raportate sunt oboseala persistentă (45%), agitația și neliniștea (33%) și îngrijorarea excesivă (31%). Fetele și elevii care se autoidentifică ca non-binari sunt mai expuși acestor vulnerabilități, la fel ca elevii din mediul urban, cei cu cerințe educaționale speciale, romii și refugiații.
Un aspect notabil este accentuarea dificultăților emoționale odată cu avansarea în clase, atingând cote mai ridicate în clasa a VIII-a.
Chiar dacă 70% dintre elevi declară că se simt bine între colegi și peste 80% spun că își ajută prietenii și își asumă greșelile, doar 63% se simt respectați în școală, iar 60% se simt protejați împotriva amenințărilor. Mai puțin de 55% ar apela la consilierul școlar în cazul unei probleme.
În plus, 40% dintre elevi afirmă că nu sunt încurajați să își exprime opiniile, iar 35% nu pot discuta deschis cu profesorii. Încrederea în școală și în cadrele didactice scade vizibil odată cu vârsta.
Fenomenele de agresivitate afectează puternic climatul școlar: 19% dintre elevi raportează experiențe frecvente de intimidare, jigniri sau tachinare, mai ales în clasele mai mici. În plus, 16% sunt în risc de a fi victime ale bullying-ului, iar 15% au fost agresori.
Problemele emoționale se corelează cu aceste comportamente: jumătate dintre elevii cu risc de auto-vătămare sunt implicați și în alte forme de violență, iar 38% dintre victime devin și agresori. Aproape un sfert dintre elevi (25%) au manifestat tendințe de auto-vătămare, mai frecvente în rândul fetelor.
Raportul arată că riscul dezechilibrelor emoționale este amplificat de sărăcie, apartenența etnică și statutul de refugiat, care favorizează izolarea și dificultățile de adaptare.
Elevii care se confruntă cu probleme emoționale tind să își autoevalueze negativ toate dimensiunile vieții: imagine corporală, inteligență sau sprijin familial, raportând scoruri medii de doar 4,95/10 privind echilibrul emoțional, față de 7,06/10 în rândul colegilor fără risc.
Specialiștii atrag atenția că vulnerabilitățile emoționale ale copiilor nu pot fi tratate ca fenomene izolate și solicită implementarea de programe psihoeducaționale adaptate nevoilor fiecărui grup vulnerabil.
Raportul subliniază că lipsa intervențiilor timpurii și a sprijinului constant poate conduce la deteriorarea accelerată a sănătății mintale a elevilor, cu efecte directe asupra performanței școlare și a integrării sociale.
Un elev a pălmuit o profesoară după ce aceasta i-a spus că a greșit sala de clasă