fbpx

Educație muzicală cu Eclectic FM: Grace Jones și România – O cunoaștem de undeva?

Educație Privată și Eclectic FM vă prezintă povestea unor capodopere din muzica pop-rock contemporană. Astăzi, o analiză despre fenomenul Grace Jones, semnată de Andrei Bucureci.

Chiar înainte ca Pepe să se transforme în Grace Jones într-o emisiune la TV (doar pentru șoc), îmi doream să deschid această conversație despre relația complicată a artistei cu estul Europei. Consider că homofobia, rasismul, habotnicia și teama de originalitate reprezintă motivul pentru care artista nu a avut impactul masiv pe care îl merita și în țara noastră și printre vecini. Și nici Ordinul Jamaicăi nu poate impresiona în aceste condiții – iar Jones deține această distincție.

De ce ne este așa de frică și ce ne sperie de fapt, aici în est? Nu putem da vina numai pe părinți, bunici și biserică. Respingerea ineditului, neconvenționalului și a experimentului reprezintă și o lacună culturală locală – și îmi vin în minte reacțiile intelectualilor locali la adresa artei lui Brâncuși.

Dacă am avea standarde culturale mai bune în mediul academic, educațional, urban și rural, cred că am fi îmbrățișat la momentul potrivit și nu ne-am fi panicat de o energie sexuală feminină debordantă. La urma urmei, Grace Jones nu este Maria Magdalena, dar este o piatră de temelie în muzica și imaginea artistului pop. Sexualitatea ei exotică și atitudinea care transcede genul a fost folosită de artistă ca intrument, și de fapt este instrumentală în comunicarea unui talent audio vizual colosal.

Keith Haring, Grace Jones, Fela Kuti, Jean-Michel Basquiat

Paradoxal Grace Jones a crescut într-un mediu hiper-religios, tătăl ei a fost pastor, fratele ei este în continuare un predicator Penticostal. Grace a scris inclusiv o piesă autobiografică pe tema aceasta, “Williams Blood”, de pe ultimul ei disc, “Hurricane”. Versurile sunt o mantră a inadaptabilității ei în sânul familiei și cum era percepută de membrii casei Jones drept “born wicked”.

Din acest context a fugit de lângă ei în New York, evadând într-o carieră de modelling, apoi la Paris și înapoi la New York, unde și-a început cariera de disco diva sub paleta lui Tom Moulton. Era comparată de familie cu bunicul ei din partea mamei, Mr. Williams, care fusese în turnee în State și prin lume cu Nat King Cole și era responsabil, din perspectiva lor, pentru multe păcate, mai ales acela de a fi lăsat moștenire o duzină de urmași nedeclarați…

Dar revenind la Miss Jones, ea este cea care a împins granițele muzicii pop, a imaginii unui pop icon și s-a manifestat ca un real “gender bender” pavând drumul lui David Bowie către Annie Lennox și Madonna, setând niște standarde acum naturale în industria muzicală. Aș menționa atragerea respectului comunităților LGBTQ și reflecția unei imagini de “haute culture” cu care își încântă generațiile de fani Rihanna, Lady Gaga, Solange, Lorde, Róisín Murphy, Santigold și Dua Lipa.

Citește continuarea, pe Eclectic FM.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *