Închide
Planul Național de Redresare și Reziliență, transmis de România către Comisia Europeană, cuprinde mai multe obiective asumate de Guvern pentru Educație. Printre acestea, crearea a 60 de școli pilot și reorganizarea Inspectoratelor Școlare Județene.
Ce scrie în PNRR:
Pornind de la analiza funcțională a sistemului educațional în ansamblu, Ministerul Educației va reorganiza ISJ-urile, pentru a le eficientiza activitatea și pentru a permite o mai bună colaborare între acestea și conducerea unităților de învățământ preuniversitar. Această reorganizare, cumulată cu nevoia profesionalizării managementului instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, prin separarea procesului administrativ de cel educațional, prin metodologii de evaluare și examinare a managerilor din educație și training specializat, va conduce la creșterea capacității manageriale de răspuns la toate tipurile de provocări apărute și va crește reziliența sistemului.
Obiectul pilotării celor 60 școli îl constituie intervenţii educaţionale inovative, modele curriculare şi de carieră didactică, practici inovative care pun în valoare viziuni şi practici profesionale experimentate şi împărtăşite, cu impact asupra şcolii ca organizaţie, care învaţă: a) elemente inovative la nivel de curriculum (noi modele/tipuri de teste/subiecte/itemi din structura examenelor/evaluărilor naţionale, modalităţi de organizare/predare-învăţare a unor discipline de studiu din trunchiul comun, o nouă disciplină în oferta de curriculum la decizia şcolii, o nouă disciplină de studiu care
propune abordări transversale, alte documente curriculare care necesită calibrare); variante de organizare a programului şcolar de predare-învăţare; c) modalităţi de dezvoltare profesională a cadrelor didactice sau de evoluţie în carieră;strategii didactice, resurse educaţionale, inclusiv din domeniul învăţării de tip blended learning/online; intervenţii inovative în domeniul managementului şcolar şi al dezvoltării culturii organizaţionale; modalităţi de evaluare a rezultatelor şcolare; intervenţii inovative bazate pe date de cercetare psihosocială, pentru integrarea optimă în comunitate, pe piaţa muncii şi în societate, în general; abordări inovative şi tendinţe de dezvoltare a ştiinţelor educaţiei.
Criteriile de selecţie pentru școlile pilot vor avea în vedere, în primul rand, la o structură instituţională adecvată aplicării tipului de intervenţie stabilit de Ministerul Educaţiei; resurse umane calificate/specializate în raport cu intervenţia pilotată; la un proiect de strategie de pilotare şi plan de acţiune care să reflecte:
– viziunea unităţii de învăţământ cu privire la intervenţia care urmează a fi pilotată;
– analiza de nevoi la nivelul unităţii de învăţământ, care va evidenţia motivaţia acesteia de a se implica în intervenţia pilotată, inclusiv punctele tari, oportunităţile şi beneficiile pentru elevi etc.;
– analiza implicaţiilor etice şi modalităţile prin care se asigură respectarea drepturilor copilului, conform legislaţiei în vigoare, în acord cu codul de etică şi conduită al unităţii;
– modalităţile de evaluare a calităţii educaţiei (internă şi/sau externă);
– analiza riscurilor de implementare şi a planului de management al riscurilor
Marian Staș, inițiatorul proiectului privind școlile-pilot și membru în comisia din Ministerul Educației care gestionează aceste proiecte, a comentat, pentru Educație Privată, conținutul acestui capitol din PNRR:
„Anii 2021-2024 marchează formal, prin PNRR, începutul asumat al schimbării paradigmei Educației în România – specific, ieșirea Școlii ca sistem din modelul de funcționare comunist și tranziția către subsidiaritatea autentică europeană. Două condiții critice strategice sunt deja puse în fapt: existența, în organigrama Ministerului Educației, a Direcției Generale ‘România Educată’ și, respectiv, includerea în PNRR a secțiunii privind Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului în condițiile unei autonomii sporite a școlilor, proces ce va fi pilotat, inclusiv pe componenta sa curriculară, în 60 de școli, în perioada 2021-2024. A nu respecta acest angajament fixat în PNRR este exclus. Greu a fost asumarea sa formală, deopotrivă politică și în termeni de politici publice, cu subiectele și predicatele necesare materializate în acțiuni specifice, măsurabile, prin includerea acestei componente transformaționale în PNRR. Abia acum, articolul 26 din Legea Educației Naționale își află, în mod real, pe bune, împlinirea necesară atât de mult așteptată. Chiar dacă la 10 ani de la intrarea sa în vigoare. Doamne-ajută, să fie într-un ceas bun!”
reorganizarea reorganizarea reorganizarea
