Închide
Ministerul Educației, condus de Ecaterina Andronescu, a făcut public, recent, documentul ”Educația ne unește”, în baza căruia intenționează să înceapă reforma în învățământ.
”Documentul de poziție lansat propune structurarea rolului educației, implicit rolul sistemului național de învățământ, pe cinci valori fundamentale: încredere, echitate, solidaritate, eficacitate și autonomie, care să se regăsească în cinci principii: centrarea pe elev, flexibilitate, calitate măsurabilă, colaborare, subsidiaritate”, precizează instituția, într-un comunicat.
„Cred că educația este cel mai important capitol din viața fiecărui om, un veritabil liant social, iar educația, în general, și cu atât mai mult o educație a viitorului trebuie să conțină și să implice aceste valori. Școala este un model integrator. În jurul școlii adunăm părinții, în jurul școlii adunăm comunitatea și, din această perspectivă, este esențial să reclădim încrederea în școală. Încrederea este temelia unei construcții durabile de școală destinată unei societăți moderne”, a declarat ministrul Ecaterina Andronescu.
Vă prezentăm extrase din document:
Responsabilitatea pentru succesul serviciului public de educație
1. Familia este primul educator
Părinții sunt primii profesori și au un rol cheie în modelarea personalității copiilor. Este
esențial ca familia să-și iubească copiii într-un mod responsabil și să le asigure o creștere
sănătoasă.
Succesul școlar al copiilor este asociat îndeaproape modului în care aceștia sunt tratați acasă.
Părinții au datoria morală să inspire copiilor dorința de a învață și încredere în rolul
educației.
Un echilibru între educația acasă și educația în școală este cheia succesului învățării. Rolul
părinților nu se limitează doar la educația acasă, ci presupune implicarea lor activă în viața
școlii.
2. Profesorul este garantul educației de calitate
Profesorul, în sensul larg de dascăl la orice nivel de învățare, este un profesionist în domeniul
său, competent în materie de disciplină predată, de pedagogie și psihopedagogie. Cunoaște
ultimele evoluții și descoperiri în disciplina predată și în domeniul pedagogiei, își
actualizează constant competențele în aceste domenii, și își modifică practicile prin
adoptarea celor mai relevante metode de facilitare a învățării. În același timp, personalizează
educația și se instruiește în folosirea tehnologiilor de predare.
Principii fundamentale
1. Un prim principiu ce derivă din valorile asumate este centrarea pe elev. Acesta se reflectă în
adecvarea educației la nevoile de învățare și dezvoltare ale copilului și la dezvoltarea
holistică a triunghiului minte – corp – suflet. În plan concret, acesta presupune consiliere
pentru orientare școlară și profesională bazată pe aptitudini și talent, precum și sprijin socioeducațional pentru toți copiii, în funcție de nevoile fiecăruia.
2. Al doilea principiu este flexibilitatea. Serviciul public de educație se adaptează la nevoile
comunității locale, iar procesul de predare se modelează după elev și realitățile în care acesta
trăiește. Principiul se reflectă în faptul că există rute flexibile care asigură un parcurs școlar
pentru fiecare, cu posibilități de revenire și de modificare a acestuia pentru a atinge
obiectivele dorite. În plan individual, rezultatul demersului educațional va fi un adult flexibil
și adaptabil la dinamica societății.
3. Un al treilea principiu este cel al calității măsurabile. Există standarde de calitate
transparente pentru toți actorii și fiecare etapă a parcursului educațional are obiective clare
asumate pentru fiecare copil în parte. Impactul pozitiv al procesului de predare-învățare
asupra elevului este indicatorul principal de calitate a unei școli, iar succesul serviciului public
de educație, în ansamblu, se măsoară prin intrarea calificată a tânărului pe piața muncii.
4. Colaborarea – al patrulea principiu – se reflectă pe câteva planuri esențiale. Serviciul public
de educație colaborează activ cu sectorul economic și asociativ, iar școala sprijină și, la
nevoie, dirijează familia în rolul său de educator principal. Cadrele didactice lucrează
interdisciplinar, în beneficiul elevilor, sprijinindu-se reciproc și împărtășind modele de bune
practici. Învățarea se bazează pe participarea beneficiarilor (elevi, familie, comunitate) la
elaborarea conținuturilor și la definirea traseului educațional.
5. Ultimul principiu – cel a subsidiarității – implică faptul că deciziile care afectează progresul
copilului se iau cât mai aproape de acesta, iar asigurarea calității demersului educațional și
atingerea obiectivelor de învățare pentru fiecare copil sunt în responsabilitatea fiecărui
actor implicat, de la familie la școală și comunitate. Școlile sunt încurajate, prin instrumente
speciale, să își suplimenteze finanțarea și să îmbunătățească performanța demersului
educațional în modul cel mai potrivit contextului în care funcționează.
Documentul poate fi citit integral aici.
