Închide
Drepturile educaționale trebuie să fie mai bine definite și reglementate în noul Statut al Elevului, pentru a nu fi doar simple deziderate, arată un raport realizat de Quartet Institute, în colaborare cu organizația Salvați Copiii.
Potrivit documentului, Statutul Elevului este un act administrativ care a adus multe îmbunătățiri în privința drepturilor elevilor, clarificând unele drepturi, și chiar stabilind mecanisme noi, cum sunt capitolele destinate asocierii și reprezentării elevilor. Cu toate acestea, în fapt, multe drepturi educaționale ale elevilor nu sunt respectate, mai ales din perspectiva accesului gratuit la educație.
De asemenea, conform autorilor raportului, au existat un număr semnificativ de cazuri de discriminare sancționate de către CNCD, ceea ce demonstrează că există probleme semnificative privind discriminarea în sistemul educațional. Practica CNCD ar trebui integrată în noul statut, având în vedere că domeniul combaterii discriminării este unul specializat, iar unitățile de învățământ nu dispun de specialiști în acest domeniu și nici de capacitatea de a urmări și integra la nivel de cultură organizațională hotărârile CNCD.
Alte concluzii prezentate în document:
Sancțiunile sau restricțiile impuse elevilor ar trebui să respecte prevederile legale și să nu încalce drepturile elevilor, iar identificarea și corectarea acestor probleme sunt esențiale pentru a asigura un mediu educațional sănătos pentru toți elevii. Mai mult, foarte multe sancțiuni disciplinare aplicate de unitățile de învățământ sunt abuzive, motiv pentru care au fost anulate de instanțele judecătorești.
Modalitatea în care se raportează respectarea Statutului Elevului la nivelul unităților de învățământ și județelor, așa cum este prevăzută în prezent, nu este realistă și nu generează rezultate concrete. Rapoartele actuale sunt bazate pe sondaje online nereprezentative, care măsoară mai degrabă percepții și nu reflectă adecvat situația reală a respectării drepturilor elevilor. Se observă că puține unități de învățământ publică aceste rapoarte, iar mecanismul actual de monitorizare este inadecvat.
În prezent, senzația de nedreptate resimțită de un elev care a fost abuzat este accentuată de lipsa unor mecanisme de protecție, ceea ce îi determină pe elevi să ezite să raporteze sau să acționeze atunci când observă probleme. De asemenea, absența unor proceduri care să-i protejeze în mod similar avertizorilor de integritate îi face pe elevi să tolereze anumite abuzuri din teama unor consecințe negative asupra lor. Astfel, mecanismul propus ar trebui să ofere garanții de protecție similare cu cele stipulate în Directiva UE 2019/1937 privind protecția persoanelor care semnalează încălcări ale dreptului Uniunii. Este esențial ca acest nou Statut al Elevului să creeze un cadru în care elevii să poată semnala încălcările într-un mod sigur și fără repercusiuni asupra propriei lor situații educaționale sau personale.
Implementarea unor mecanisme de plângeri bine structurate în noul Statut al Elevului ar reprezenta un progres semnificativ în asigurarea respectării drepturilor copiilor în mediul educațional din România. Acest aspect ar reflecta angajamentul țării în conformitate cu standardele internaționale privind protecția și promovarea drepturilor copiilor și ar contribui la o cultură a transparenței și a responsabilității în sistemul de învățământ.
Raportul poate fi accesat, integral, aici:
