fbpx

Dreptul de uzufruct, o altă miză importantă a Legii învățământului superior

Pe lângă posibilitatea de a ”transforma” banii publici în bani privați, despre care Educație Privată a relatat, proiectul de Lege a învățământului superior conține încă o miză: dreptul de uzufruct. 

Concret, la articolul 6, proiectul prevede că „instituția de învățământ superior poate acorda prin contract dreptul de administrare și folosință asupra bunurilor societăților comerciale sau asociațiilor, în care are calitatea de asociat sau acționar”. Juriști consultați de Educație Privată afirmă că această prevedere dă drept de uzufruct iar ceea ce rezultă din folosința bunurilor sau a terenurilor devine venitul privat al societății comerciale în care universitatea este parteneră.

Dreptul de uzufruct este dreptul unei persoane fizice sau juridice de a se bucura de lucrurile ce sunt proprietatea altuia și de a le culege ”fructele” naturale, industriale și civile, întocmai ca însuși proprietarul lor, însă cu îndatorirea de a le conserva substanța (art.703 Cod civil).

Proiectul de lege a învățământului superior, deja adoptat de Camera Deputaților și trimis la Senat unde urmează să fie dezbătut în procedură accelerată, conține mai multe prevederi care pun în funcțiune un mecanism tip ”suveică”, prin care banii publici care ajung la universități se pot transforma în bani privați.

Proiectele noilor legi ale învățământului sunt parte a proiectului de țară „România educată” girat de președintele Klaus Iohannis și au fost trecute prin parlament pe repede-înainte, pe ultima sută de metri a actualului guvern, de ministrul Ligia Deca. Atenția publicului a fost ținută de polemica privind examenele de admitere la licee, disputele privind salarizarea, mandatele rectorilor, doctoratele sau noile, planuri cadru. În spatele acestor ”vedete mediatice”, care oricum pot fi modificate rapid prin ordonanțe de urgență sau prorogate indefinit, cum s-a întâmplat și până cu actuala lege a educației, autorii legii au ascuns un mecanism care permite sifonarea banilor publici din universități, în interesul rectorilor sau al altor persoane cu influență. Potrivit juriștilor consultați de Educație Privată, această formă a proiectului ar legaliza, de exemplu, spețe asemănătoare celebrelor cazuri „Băneasa” sau „Cutezătorii”. 

Observațiile juriștilor consultați de Educație Privată cu privire la acest proiect:

Ce prevede legea votată de Camera Deputaților, în trei locuri distincte, relativ separate:

 

Art 15 alin (1): „Instituțiile de învățămă̂nt superior pot înființa, singure sau prin asociere, societăți comerciale, fundații, asociații, unită̆ți de învățămă̂nț preuniversitar, consorții pentru învățămă̂nt dual, spitale universitare, farmacii universitare, cu aprobarea senatului universitar, conform prevederilor legale, sub condiția că acestea să̆ contribuie la creș̦terea performanțelor instituției și să̆ nu influențeze negativ în niciun fel activitățîle de învățămă̂nt șI cercetare. Condiția ca acestea să̆ se înființeze sau să̆ fie preluate este aceea că ele să̆ contribuie la creș̦terea performanțelor instituției și să̆ nu influențeze negativ în niciun fel activitățile de învățămă̂nt și cercetare.”

Este o prevedere prin care se consolidează în învățământ drumul deschis de primării, care și-au înființat societăți comerciale pentru a redirecționa bani publici, fiind adeseori acuzate de sifonarea fondurilor. Proiectul Legii învățământului superior merge, însă, mai departe: permite parteneriate, inclusiv cu persoane fizice, fără a stabili criterii sau posibile conflicte de interese, lăsând decizia la latitudinea senatului universității. Astfel, apare posibilitatea unui acționariat comun din care să facă parte atât Universitatea, cât și rectorul ei. În respectivul acționariat, persoanele fizice pot avea o contribuție inițială de 1%, după care, odată cu creșterea afacerii și dobândirea de bunuri pentru „creș̦terea performanțelor instituției”, prin modificarea capitalului lor social, persoanele fizice pot dobâbdi 20%, 30% sau 51% din totalul acțiunilor. Și devin astfel proprietari ai unor societăți comerciale care, prin efectul legii, vor putea presta servicii universității, încasând bani de la bugetul de stat și transferandu-i, ca profit, direct în buzunarele acționarilor.

Mai mult, prin câteva cuvinte plasate strategic în două articole de lege, fondurile publice devin capital privat, atrag atenția juriștii consultați de Educație Privată.

 

Art 15 alin (6) La constituirea societă̆ților comercialea fundațiilor sau a asociațiilor, instituția de învățămâ̂nț superior de stat poate contribui exclusiv cu bani, venituri propriibrevete de invenție și alte drepturi de proprietate intelectuală̆. Instituția de învățămă̂nț superior poate acorda prin contract dreptul de administrare și folosință asupra bunurilor societă̆ților comerciale sau asociațiilor, în care are calitatea de asociat sau acționar, ori fundațiilor, în care are calitatea de fondator, cu aprobarea senatului universitar. Dreptul de folosință și de administrare asupra bunurilor proprietate publică̆ nu poate constitui aport al instituției de învățămă̂nț superior la capitalul social al unei societă̆ți comerciale, fundații sau asociații. Capitalul social constituit este capital privat, iar instituția de învățămă̂nț superior de stat exercită̆ calitatea de acționar sau asociat, după̆ caz, în nume propriu. 

Art. 147 alin (7) Toate resursele de finanțare ale instituțiilor de învățămă̂nt superior de stat se constituie ca venituri proprii

Aceste două prevederi trebuie citite în următoarea cheie: toate resursele financiare ale universităților, inclusiv subvențiile primite de la bugetul de stat, sunt venituri proprii. Venituri proprii care pot fi folosite la înființarea societăților comerciale unde devin capital privat. Astfel, sume de la bugetul de stat devin capital privat al unei societăți comerciale care poate fi inclusiv vândută sau dusă la faliment. 

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.