fbpx

Done Is Better Than Perfect

de Gabi Bartic, CEO Brio

Done is better than perfect.

E genul de motivațional scris în toate felurile pe diverși pereți care plâng după vorbe de duh. În contextul în care-l folosesc eu e încă și mai potrivit.

Explic și de ce. Cred că nici măcar pe sfericitatea planetei, pe lipsa de conectare a clasei politice cu oamenii și pe faptul că pisicile sunt, în general, simpatice, nu avem atât consens cât avem pe faptul că SISTEMUL DE EDUCAȚIE TREBUIE REFORMAT. Din temelii. Radical.

Sigur, imediat ce obținem acest consens, sarcină facilă, de altfel, în general, orice propunem ca prim, secund sau ultim pas, vom separa apele în două, fie ele egale sau inegale, dar mereu în două tabere care se vor lupta la baionetă pe validitatea ideilor lor. Schimbăm structura anului școlar? De ce să schimbăm asta? Scoatem media de gimnaziu din Evaluare? De ce ați scos-o? Vrem altfel de examene? Erau bine examenele vechi. Notele sunt irelevante, să facem alt tip de evaluare? Păi și ce era greșit înainte? Nu avem suficient profesori, să lăsăm și pe alții care ar putea, să predea? Vaaai, aduceți toți neaveniții la catedră. Și pot continua la nesfârșit cu exemple, toate recente. Avem super-puterea, ca nație, să ne inflamăm rapid și să ne pricepem instantaneu la orice și la de toate, de la fisiune nucleară la tehnici de cultivare a cartofului. Trecând, evident, prin educație, pentru că, aidoma unui fost ministru care era bun la apărare pentru că a făcut armata la TR, și noi am trecut cumva prin școală.

Asta a făcut ca Legea Educației Preuniversitare să scoată în piața și în viața publică opinii care mai de care mai diverse. În general contrare. Trebuie schimbat, spuneau toți, dar nu așa. Cum? nu prea știe nimeni, să vorbească specialiștii. Dacă vorbeau specialiștii, venea valul cu „hai lasă-mă cu studiile, hai cu mine la catedră să vezi dacă merge!”. Și, iată, așa s-au adunat peste 9.000 de amendamente adunate în perioada de consultare publică.

Asta face ca azi, la începutul penultimei luni a anului, Legea să fie departe de a fi finalizată. Și aici, dintr-un noian de măcar 9.000 de bune intenții, vom ieși, ca nație, cu încă o generație îngropată. O Lege a Educației adoptată DUPĂ adoptarea Bugetului de Stat o face neaplicabilă în toate aspectele: creșteri salariale, dotări materiale, programe de combatere a abandonului școlar, politici de combatere a analfabertismului funcțional ȘI AȘA MAI DEPARTE. Sigur, probabil că ne-aplicarea acestor prevederi, ca și a altora, mai controversate, ne va împărți în aceleași jumătăți egale sau inegale de oameni mulțumiți sau revoltați. Aici victime vor fi generațiile de copii pentru care un an în acest sistem poate să fie decisiv. Decisiv mai bun nu are cum fi, suntem cu toții de acord că nu suntem bine, deci, cumva, avem și aici consens: în încercarea de a crea legea perfectă ne cam batem joc de copiii care în anul viitor vor cădea de jos, unde sunt acum – mult mai jos, de de nu-i va mai putea ridica nimeni.

Iadul e pavat cu bune intenții, deci cumva și iadul ambiguu și incert în care ne trimitem copiii, profesorii și în care există părinții căruia, convențional, îi spunem sistem de educație, trebuie că e la fel. Dar acesta e momentul în care trebuie să fim de acord că „gata e mai bine decât perfect”, dacă-mi e permisă traducerea aproximativă a motivaționalului din titlu. Copiii care vor mai pierde încă un an n-au nicio vină pentru că noi, toți cei care știm mai bine ce e bun pentru ei, nu reușim să ne punem de acord cum ar fi Școala Perfectă. Și așa că i-am pune cumva în stand-by până am obține consensul național. Doar că, pe subiecte complicate, consensul e greu de obținut. Așa că le construim, în loc de o școală mai bună, măcar un pic mai bună, o nesfârșită Vale a Răbdării.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.