fbpx

Doar 6% dintre profesori apreciază lucrurile noi învățate despre educația în mediul digital (cercetare realizată de Coaliția pentru Dezvoltarea României)

 Doar 6% dintre profesori apreciază lucrurile noi învățate despre educația în mediul digital în această perioadă si numai 8% văd un avantaj în comunicarea cu părinții și implicarea acestora. Acestea sunt două dintre concluziile unei cercetări realizate de Coaliția pentru Dezvoltarea României și transmisă către Educație Privată.

Cercetarea a fost desfășurată în perioada 12 – 25 iunie 2020 și s-a adresat unui eșantion de 8.972 de elevi, părinți și profesori, respondenții din cele 3 categorii nefiind în mod necesar în relație directă. 

În cercetare au fost chestionate următoarele categorii:

 2 890 de elevi, dintre care 2 873 au dat răspunsuri valide.

t 3 581 de profesori, dintre care 3 575 au dat răspunsuri valide.

2 546 de părinți, din care 2 524 răspunsuri valide.

 

Obiectivul acestei cercetări a fost acela de a realiza o radiografie de moment a modului în care s-a desfășurat școala online în ultimele 3 luni ale anului școlar 2019-2020, din punct de vedere cantitativ și calitativ.

Alte concluzii ale cercetării:

67% dintre elevi, 71% dintre părinţi și 78% dintre profesori au declarat ca școala online a început în luna martie. 

22% dintre profesori și de 33% dintre elevi au răspuns că școala a început în luna mai. 

▪ Dintre elevi, 25% declară că au petrecut mai puțin de două ore pe zi în cadrul școlii online, 29% între două și trei ore, iar 21% între 3 și 4 ore. 

▪ Doar 11% au petrecut peste patru ore, în timp ce 13% declară că au petrecut mai puțin de o oră sau deloc

▪ Dintre părinți, 29% declară despre copiii lor că au petrecut mai puțin de două ore în cursuri online, 48% între două și patru ore. 

▪ Doar 10% declară că au petrecut mai mult de patru ore, în timp ce 15% spun că, în cazul copiilor lor, cursurile online au durat mai puțin de o oră sau nu au avut loc

Studiul realizat pe eșantionul de elevi indică faptul că, în linii mari, timpul petrecut online a fost unul destul de redus și s-a prioritizat predarea în mediul online pentru ciclul gimnazial și mai puțin cel liceal.

O constatare interesantă poate fi făcută în cazul grupului de elevi din ciclul liceal: doar 12% dintre ei declară că au petrecut mai mult de patru ore în cadrul școlii online, în timp de 20% au declarat că au petrecut o oră sau nu au participat deloc. Aceste rezultate indică o limită majoră a organizării cursurilor: era de așteptat ca o categorie cu putere de concentrare mai mare, care acumulează informații mai complexe, să dedice mai mult timp decât celelalte categorii. Tendințe similare se pot observa și in răspunsurilor părinților la aceeași întrebare. 

În general, organizarea cursurilor aferente materiilor de bază a fost destul de disparată ca distribuție (până la 50% fiecare) și pentru o durată redusă de cursuri, 1-2 ore. La celelalte materii, în schimb, s-au organizat cursuri de aceeași durată pentru peste jumătate din eșantion. 

La LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

▪ 46% dintre elevii din ciclul gimnazial au spus că au făcut între una și două ore pe săptămână, 30% între două și patru ore. 

▪ La ciclul primar, 52% spun că au făcut între una și două ore, în condițiile în care planul-cadru prevede 5 ore pe săptămână la această materie. 

▪ 54% dintre elevii de liceu au făcut între una și două ore, în timp ce 14% spun că nu au făcut nici o oră. Doar 8% declară că au făcut peste patru ore. 

La MATEMATICĂ

▪ 54% dintre elevii din ciclul primar au făcut mai puțin de două ore pe săptămână, deși planul-cadru prevede 3-4 ore. 

▪ În ciclul gimnazial, 47% dintre elevi declară că au realizat cel mult două ore pe săptămână, din cele patru prevăzute în planul-cadru. 

La ALTE MATERII (fizică, chimie, istorie, geografie, informatică, limbi moderne), 

▪ Mai mult de jumătate dintre elevii respondenți declară că au făcut una – două ore pe săptămână, conform programei. 

▪ Totuși, o medie de 20% declară că nu au făcut nici o oră la aceste materii. 

ELEVI PĂRINȚI 

TEMA 3. Cât din materia școlară planificată nu a fost parcursă în timpul școlii online? 

Din materia din semestrul al II-lea, poți să aproximezi cam câte unități de învățare nu ai reușit să parcurgi la următoarele materii? Limba și literatura română, Matematică) 

Puțin peste 40% dintre elevii participanți spun că nu au reușit să parcurgă o unitate de învățare, în timp ce 26% spun că mai mult de două unități de învățare la Matematică și Limba română nu au fost parcurse 

Din materia pe semestrul al II-lea, procentual, puteți să aproximați cât de mult nu a reușit copilul dvs. să învețe? 

39% dintre părinții chestionați au declarat că estimează un procent de peste 30% din materie care nu a fost parcursă, deci neînvățată

Cât, procentual, din materia planificată pentru a fi predată în semestrul al II- lea, nu ați reușit să o predați și să o evaluați? 

53% dintre profesorii care au răspuns au reușit să acopere cel puțin 90% din materia pe care o aveau de predat. Însă 14% au rămas cu mai mult de 30% din materie nepredată și/sau neevaluată. 

Rezultatele obținute indică estimări diferite ale elevilor, părinților și profesorilor, probabil influențate de felul în care aceștia au înțeles întrebarea adresată și de implicarea în activitatea de învățare. Ex: părinții se sprijină pe ceea ce le spun elevii sau profesorii, aflându-se cel mai departe de proces. 

O tendință comună, însă, arată un acord al celor trei grupuri în privința faptului că o parte semnificativă din materie nu a fost predată în cadrul școlii online. 

În afara posibilelor constrângeri determinate de mijloacele tehnice, putem corela rezultatele cu răspunsurile primite la prima întrebare : 22% dintre profesori și 33% dintre elevi au răspuns că școala a început în luna mai. 

De asemenea, considerăm că un alt factor potențial este acela că structura curriculei nu este adaptată pentru mediul de lucru online. 

TEMA 4. Sunt multe goluri în învățare pe care le recunosc actorii principali (elevi, profesori, părinți)? 

Sunt anumite lecții care au fost predate în online și pe care nu le-ai înțeles suficient de bine? 

51% dintre elevii care au răspuns admit faptul că nu au înțeles suficient de bine o parte dintre lecțiile predate. 

Sunteți îngrijorat/ă că a rămas copilul cu goluri în învățare? 

Peste 60% dintre părinții respondenți își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că e posibil să fi rămas materie neacoperită, iar copiii ar putea avea goluri în învățare. 

Pentru câți dintre copiii care au participat la lecțiile online ar fi neapărat nevoie să fie reluate anumite concepte/lecții? 

21% dintre profesorii respondenți spun că mai mult de 90% dintre elevi au asimilat suficient de bine materia predată, iar lecțiile nu vor trebui reluate. 

Cu toate acestea, 37% dintre ei declară că ar trebui să reia materia pentru mai mult de o treime dintre elevi. 

Din perspectiva elevilor, golurile sunt importante, fiind semnalate de către jumătate din eşantion. 

Rezultatele detaliate ale cercetării au arătat că, practic, unul din trei elevi nu a înţeles lecţiile la matematică, unul din 10 nu a înţeles lecţiile la limba şi literatura română şi tot unul din trei elevi, la celelalte materii, cumulate. 

Părinţii consideră, în majoritate, că există goluri în învăţare. 

Profesorii au dat evaluări doar cu privire la părţile din materie nepredate, respectiv întrebările primite, însă nu au perspectiva materiei asimilate de elevi. 

TEMA 5. Ce a adus bun și care au fost provocările școlii online? 

Din perspectiva elevilor, avantajele cele mai importante ale școlii în mediul online au fost timpul liber mai generos și posibilitatea de a-și organiza programul (35%), posibilitatea de a socializa cu profesorii și colegii și posibilitatea de a continua școala, prin implicarea cadrelor didactice (14%). 

La întrebarea „Ce ți-a plăcut cel mai mult în perioada în care ai făcut ore online?” unul dintre elevii din mediul rural a răspuns: „Faptul că nu am fost nevoită să mă trezesc de dimineață deoarece locuiesc în mediul rural și pentru a ajunge la timp la orele de curs sunt nevoită să mă trezesc la ora 5 dimineața.”

Studiul integral poate fi citit aici.

Coaliția pentru Dezvoltarea României Coaliția pentru Dezvoltarea României Coaliția pentru Dezvoltarea României Coaliția pentru Dezvoltarea României Coaliția pentru Dezvoltarea României Coaliția pentru Dezvoltarea României Coaliția pentru Dezvoltarea României Coaliția pentru Dezvoltarea RomânieiCoaliția pentru Dezvoltarea României Coaliția pentru Dezvoltarea României