Închide
Indiferent cum le numești – pajiște, pășune sau fâneață – aceste ecosisteme bogate constituie adevărate oaze de biodiversitate, adăpostind o impresionantă varietate de specii. Din păcate, ele se confruntă astăzi cu amenințări grave.
Aproape un sfert din plantele amenințate cu dispariția și o treime din insecte au legături strânse cu aceste pajiști, inclusiv specii rare de fluturi, care au nevoie de plante gazdă specifice pentru a supraviețui.
În plus, pajiștile găzduiesc mamifere mici, reptile și amfibieni, esențiali pentru lanțul trofic, oferind hrană păsărilor răpitoare. Conștientizarea importanței acestor ecosisteme este esențială pentru conservarea lor.
Sunt pajiști unde s-a remarcat prezența a până la 200 de specii de plante pe o suprafață de doar 100 de metri pătrați, iar pe un singur metru pătrat pot fi întâlnite chiar 80 de specii diferite.
Pajiștile joacă un rol esențial în ecosistemul natural, contribuind la diversitatea biologică și la menținerea sănătății mediului.
Iată câteva dintre funcțiile principale pe care le îndeplinește o pajiște:
1. Biodiversitate: Pajiștile sunt habitat pentru o varietate mare de specii de plante și animale. Ele pot susține sute de specii de plante pe o suprafață mică, ceea ce atrage numeroase animale, de la insecte și păsări, la mamifere și reptile.
2. Cicluri de nutrienți: Pajiștile contribuie la ciclurile naturale de nutrienți prin procesul de descompunere a vegetației moarte, care îmbogățește solul și ajută la menținerea calității acestuia.
3. Controlul eroziunii: Rădăcinile plantelor din pajiști ajută la ancorarea solului, prevenind eroziunea și degradarea terenurilor. Aceasta este crucială pentru menținerea integrității solului și a calității apei.
4. Stocarea carbonului: Pajiștile contribuie la stocarea carbonului în sol și vegetație, ajutând astfel la combaterea schimbărilor climatice. Ele acționează ca un rezervor de carbon, reducând concentrația de CO2 din atmosferă.
5. Refugiu pentru speciile amenințate: Multe specii pe cale de dispariție depind de pajiști pentru supraviețuire. Aceste habitate oferă hrană și adăpost pentru specii rare, inclusiv fluturi și alte insecte, care pot supraviețui doar în anumite condiții ecologice.
6. Reglarea apei: Pajiștile contribuie la gestionarea resurselor de apă prin facilitarea infiltrației apei în sol, reducând riscul de inundații și îmbunătățind aprovizionarea cu apă potabilă.
7. Sprijin pentru activități economice: Pajiștile sunt importante pentru pastoralism și agricultură, oferind hrana necesară animalelor domestice și contribuind la sustenabilitatea comunităților rurale.
Prin toate aceste funcții, pajiștile sunt fundamentale pentru sănătatea ecosistemelor și pentru bunăstarea mediului înconjurător, având un impact direct asupra calității vieții omului și a biodiversității globale.
Dacă locuiești în București sau județul Ilfov, nu rata oportunitatea de a-ți înscrie copilul în competiția școlară „Natura dintre ape”, o competiție dedicată conștientizării biodiversității, schimbărilor climatice și sustenabilității. Premiile sunt atrăgătoare! Participarea se desfășoară convenabil de acasă, din fața calculatorului. Pentru mai multe detalii, vizitează www.naturadintreape.ro
Importanța economică și ecologică a pajiștilor permanente este deosebită; aceste uriașe suprafețe verzi sunt nebănuit de intim legate de viața noastră și de conservarea mediului în care trăim.
Prin urmare, cercetarea pajiștilor nu doar că contribuie la protejarea biodiversității și a ecosistemelor, dar are și un impact direct asupra economiei și vieții sociale, fiind fundamentală pentru sustenabilitatea pe termen lung a mediului nostru.
Cele dintâi date asupra vegetației României au început să apară la sfârșitul secolului al XIX-lea, în descrierile unor călători străini. În anul 1863, Anton Kerner von Marilaun a publicat o hartă floristică a țărilor dunărene, fapt care a contribuit la dezvoltarea ulterioară a cercetărilor fito-geografice. [1]
În lunga listă a cercetătorilor care s-au ocupat apoi de flora țării trebuie amintiți: A. Procopianu-Procopovici care a întocmit prima hartă a vegetației țării (1902), apoi Dimitrie Brândză și D. Grecescu – întemeietorii botanicii în România.
Trebuie menționat că Dimitrie Brândză a fost al treilea director al Grădinii Botanice București, care îi poartă numele începând din anul 1994.
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea, botaniști de seamă au adus valoroase contribuții mai ales în domeniul floristicii și sistematicii. [1]
În acest context, Apa Nova – Veolia își asumă un rol activ în protejarea mediului. Prin acțiuni de renaturare și metode ecologice de salvare a naturii, compania a reușit să creeze habitate favorabile pentru aproximativ 500 de specii de animale și plante în stațiile de tratare a apelor de la Arcuda și Crivina. Aceste intervenții minime permit o coexistență armonioasă între activitățile umane și viața sălbatică.
Pentru a stimula educația ecologică, Apa Nova organizează competiția „Natura dintre ape”, dedicată elevilor din clasele II-VII. Înscrierile s-au deschis pe 24 aprilie 2025 și se vor încheia pe 27 mai 2025. Elevii pot accesa informațiile necesare și se pot familiariza cu tematica competiției la adresa www.naturadintreape.ro.
Într-o perioadă în care biodiversitatea este din ce în ce mai amenințată, inițiativele de educație ecologică și conservare devin cruciale pentru viitorul acestor oaze de viață.
[1] – Importanța cercetării pajiștilor, studiu realizat de Societatea Română de Pajiști
Află mai multe detalii despre competiția școlară Natura dintre ape în articolul următor
Start la înscrieri la cea de-a III-a ediție a competiției școlare NATURA DINTRE APE