fbpx

Dialoguri cu și fără Dumnezeu

de Marcel Bartic, profesor de istorie dialoguri

Îți trebuie ceva curaj să te avânți în arena dezbaterilor publice. Sau inconștiență,  încă nu mi-e foarte clar care dintre ele. Indiferent de subiect, discuțiile se poartă cu degetul pe trăgaciul lexical și tasta Caps Lock activată. Un dialog al surzilor de cele mai multe ori. Exercițiul dialogului așezat pe fascinația descoperirii, măiestria argumentației sau satisfacția validării unei demonstrații logice au dispărut aproape cu desăvârșire. Eleganța unui duel al argumentelor, început și încheiat cu o reverență în fața oponentului, în care cunoașterea să meargă braț la braț cu recunoașterea, a devenit, în Agora noastră, mai degrabă un ideal decât o realitate.

 

M-am întrebat de multe ori. Asta să fie lecția pe care vrem să o oferim tinerei generații? Ăștia suntem noi? Adepți fanatici ai adevărurilor unice, incontestabile, insensibili la nuanțe și lipsiți de reflexul îndoielii? Captivi ai unei arii pe care o cântăm isteric, obsesiv, indiferenți la reacțiile publicului? 

 

Nu cumva, în competiția asta nebună de a da un răspuns, am uitat care era întrebarea?

 

Nu știu, chiar nu știu să vă spun. Dacă m-ar întreba elevii mei, le-aș transmite că nu, nu suntem așa, e doar o etapă istorică în care încercăm să ne regăsim valorile, principiile, pe noi înșine în evoluția asta confuză, fără direcție, a societății în care trăim. Dacă mă las eu însumi biruit de această interogație, aș simți doar o strângere de inimă. Nicidecum un răspuns.

 

Poate că tema care stârnește cele mai multe patimi este cea care prin care chestionăm sensul existenței noastre umane. Să fim noi, oamenii, dovada supremă a Creației și existenței divine? Sau suntem, poate, doar un capriciu al naturii? Un accident genetic trecător, sortit uitării, a cărui menire să fie doar aceea de a ne arăta cât de norocoși am fost că ne-am născut? Că am experimentat ce înseamnă Viața? Suntem noi, oare, praf de stele sau fiii lui Dumnezeu?

 

Parcă v-am stârnit un pic curiozitatea, mi se pare. Sigur că da, sunt întrebări legitime, firești, pe care, la un moment dat, fiecare dintre noi ni le-am pus. Ce frumos ar fi să putem zăbovi împreună, lângă o ceașcă de cafea, întrebând, ascultând, împărtășindu-ne mirarea de a fi și bucuria de a pipăi cu mintea noastră universul din care facem parte! Indiferent de credințele și convingerile noastre. Credeți că mai este posibil acest lucru în imperfecta și gălăgioasa noastră Cetate?

Eu cred că da.

 

 

 

Profesorii Marcel Bartic și Laura Stifter vă invită să participați marți, 18 mai, ora 19:00, la o discuție eveniment în care vor oferi un (altfel) de dialog între un ateu și un creștin.
O lecție experiment prin care își propun să ofere elevilor din România un model de dezbatere desprinsă de constrângerile dogmatice și ideologice.
O conversație între doi prieteni despre relația dintre credință și rațiune, căutarea necondiționată a binelui versus moralitate din interes, credința în viața de după moarte, creștinism și naționalism, dialogul ecumneic versus „doar noi deținem Adevărul”, monopolul asupra moralei și educația religioasă.
Laura Stifter – absolventă a Facultăților de Teologie și Filosofie din
București, profesor de religie, autoare a unei cărți pe tema argumentelor filosofice în favoarea existenței lui Dumnezeu și doctorand la Facultatea de Filosofie a Universității din București cu o teză în domeniul filosofiei morale și politice.
Marcel Bartic – absolvent al Facultății de Istorie, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, profesor de istorie și contributor pentru platforma Educație Privată
Moderator: Oana Dimofte, fondator Educație Privată
Înscrie-te la eveniment, aici:
https://www.facebook.com/events/167285698652873?

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *