Închide
Ne aflăm la sfârșitul primei săptămâni de vacanță forțată. Forțată, nu suplimentară, cum i se spune prin birourile din Ministerul Educației. Nu doar decizia în sine este una neinspirată ci și motivul invocat adică respectarea egalității de șanse în școlile din România.
De ce forțată?
Din câteva motive simple și clare.
În primul rând pentru că școlile ar fi fost deschise acum dacă procentele vaccinaților din România ar fi fost similare cu cele din vestul Europei. Asta era singura măsură care ne-ar fi permis acum, în mod real, să fim în sălile de clasă, alături de elevii noștri. De ce nu s-a întâmplat așa, răspunsul e simplu, nu trebuie să fii mare filosof să-l intuiești. Peste analfabetismul funcțional al unor concetățeni de-ai noștri s-au suprapus dezinteresul, lipsa unei comunicări eficiente și interesele meschine ale politicienilor de pe Dâmbovița. Pentru primul aspect, vinovată este școala românească din ultimele zeci de ani, care n-a înțeles că învățarea cantitativă, axată (doar) pe memorizare, nu înseamnă și înțelegerea profundă a noțiunilor asimilate. Rezultatul e frumos dar catastrofal. Avem 1% olimpici și undeva la vreo 40% din populație nevaccinata pentru că nu are o cultură științifică elementară. Pentru a doua constatare, responsabilitatea o poartă cei aflați la guvernare, care ar fi trebuit să aibă în centrul atenției lor vaccinarea. Sigur, au avut un milion de alte preocupări, numai asta nu, așa că, iată-ne, în vreme ce prin alte țări din Europa valul patru al pandemiei este suportat mai ușor, la noi e cu morți, secții ATI pline până la refuz și școli închise.
Un alt motiv pentru care pierdem vremea acum în loc să ne vedem de lecțiile noastre, este necunoașterea și disprețul față de școala online. Un instrument foarte bun care, folosit cu înțelepciune, ar fi fost o alternativă foarte bună pentru situația în care ne aflăm. Dacă tot nu am fost în stare să convingem oamenii să se vaccineze, hai măcar să nu-i trimitem sinucigaș în școli, că mai scăpăm de pandemie la sfântu-așteaptă. A, stați puțin. Nu toate școlile au reușit să facă școală online.
Da’ de ce?
Cine trebuia să se asigure că profesorii și elevii au tot ce le trebuie și știu ce au de făcut? Vă las să ghiciți sau mergem cu narațiunea mai departe? Guvernanții, sigur că da. Dacă tot perorăm peste tot ca educația este prioritate națională, hai să o facem de-adevaratelea o prioritate! Să traduc, că poate nu se înțelege foarte bine prin birourile guvernului.
Investiți în sistemul de învățământ.
Masiv. Alături de sănătate, școlile reprezintă unul dintre domeniile cele mai sensibile al societății noastre, o rană netratată de ani buni și care doare rău oriunde ai apăsa pe ea. Nu știu de unde trebuie luați bani, ce altceva mai suportă amânare, dar trei milioane de elevi din țara asta nu pot fi puși pe hold până când s-or rezolva celelalte probleme. Efectele lipsei de educație nu se văd pe termen scurt dar în zece, cincisprezece ani, o sa ne usture la ficați ezitările din prezent. Dacă nu mă credeți, faceți, vă rog, un exercițiu de imaginație.
Cum ar fi fost dacă elevii din urmă cu zece, douăzeci de ani ar fi făcut școală pe bune? Cum ar fi fost să fi o avut o înțelegere profundă a cercetării științifice, gândire critică și o atitudine civică formate încă de pe băncile școlii? Mai aveam acum aproape jumătate din populație nevaccinata? Sigur că nu.
De ce nu e nimic echitabil în decizia de a-i ține pe copii acum în vacanță?
Pentru că echitate se cheamă atunci când îi ajuți pe cei care nu au să ajungă la nivelul celor care au. Nu invers. Nu e echitate ci egalitarismul acela toxic din anii instaurării regimului comunist, când toată elita politică și socială a fost eliminată în numele luptei de clasă.
Ce e de făcut?
În primul rând vaccinare, testare, vaccinare și iar vaccinare. Orice altceva ne va face praf încă un an școlar. O să o ținem așa luni de zile, când acasă, când la școală, pentru că dacă nu luăm măsuri ferme, școala va ajunge o glumă proastă, făcută numai ca să completăm cataloagele la sfârșitul semestrului.
Ideea deschiderii școlilor în funcție de incidența cazurilor de Covid poate fi o soluție numai în cazul în care se vor face testări în număr mare. De ce a crescut atât de mult numărul de cazuri în Timișoara sau Alba Iulia? Pentru că acolo s-au făcut mai multe teste. Credeți că prin comunele din județul Vaslui sau Teleorman se întâmplă la fel? Evident, nu, deloc, în nici un caz. Sigur că pe acolo cazurile de Covid nu sunt decât cele raportate când oamenii ajung sufocați pe la porțile spitalelor. În rest, cine știe câți infectați or mai fi, că nu-mi imaginez că se și respectă normele sanitare. Unde vreți să-i trimiteți pe copii înapoi la școală? Într-un focar de infecție asupra căruia nu mai are nimeni nici un control?
Orice om rațional v-ar spune să nu faceți asta. Soluția, temporară evident, este școala online. Avem probleme cu conexiunea la internet? Recitiți, vă rog, ce scriam mai sus.
Investiți în educație.
Toți ne dorim să ne întoarcem în sălile de clasă. Diferența ține de maniera responsabilă și echilibrată în care vom ști să facem acest lucru. Orice altceva nu va avea ca efect decât prelungirea acestei crize, din care învățământul pare că nu mai are nici o putere să iasă.
