fbpx

Deputatul Ovidiu Raețchi: ”Academia Română pare orientată strategic spre China”

Deputatul PNL Ovidiu Raețchi, membru al Comisiei de apărare, afirmă că Academia Română pare să aibă o orientare strategică de natură să favorizeze China.

Argumentația lui Raețchi pleacă de la recentele poziționări ale Academiei în chestiunea tehnologiei 5G.

Postarea deputatului Ovidiu Raețchi, integral:

”România este orientată strategic spre Occident. Prin Armată, politică externă, intelligence etc.

Academia Română pare orientată strategic spre China.
Până acum, acest conflict structural a trecut relativ neobservat, pentru că Academia a reprezentat un actor relativ minor, ignorat, care s-a descurcat cum a putut și s-a bucurat de prietenia celor care erau dispuși să i-o ofere. Astăzi, acest conflict devine evident, pentru că interesele americane și cele ale Chinei au intrat în coliziune pe tema 5G inclusiv în România. Și, în timp ce statul român e coerent cu opțiunea sa strategică occidentală, Academia pare să sprijine interesele Chinei.
În urmă cu două săptămâni, Academia Română a emis un comunicat bizar, în care vorbea despre pericolele tehnologiei 5G în termeni folosiți de un curent pseudo-conspiraționist. În realitate, acest curent este manipulat discret de actori sofisticați, care doresc, în funcție de moment, să blocheze sau să accelereze negocierile comerciale 5G. (După un model care s-a dovedit eficient în războiul mediatic pentru gazele de șist, prin dezbaterile despre fracturarea hidraulică și apariția cutremurelor).
Nu e clar nici până acum cine a scris acel comunicat al Academiei. Aparent, diferitele institute de specialitate, care puteau emite opinii avizate pe temă, nu au fost întrebate nimic. E cel puțin straniu că o instituție științifică de vârf pune pe piață o serie de afirmații explozive, dar nu are nicio figură capabilă să le explice și să le apere. Din acest motiv, Academia a și retras comunicatul, revenind – după o îndelungată chibzuință – cu o propunere de amplă „dezbatere națională” pe subiectul asupra căruia se pronunțase deja virulent. Mă îndoiesc însă că această dezbatere va avea loc, pentru că – așa cum am văzut – nimeni nu e dispus să-și asume poziția celui care a semnat „Academia Română”. Nici măcar autorul direct.
Este la fel de straniu că acel comunicat a apărut exact într-un moment în care China încearcă să oprească legislația 5G care pune în practică angajamentele strategice ale României în parteneriatul cu SUA. Acea legislație a ajuns în faza finală, a consultării publice – și singurul mod în care mai poate fi blocată temporar e o controversă cu caracter ”științific”.
Are China o influență atât de mare în cadrul Academiei Române? Și dacă da, pe ce filiere? Este o astfel de influență una sănătoasă?
Haideți să ne uităm pe câteva date.
Pe 9 mai 2019, Academia Română a semnat și un memorandum de cooperare cu Academia de Științe Sociale din Shanghai. Această organizație este cel mai vechi think-tank al Chinei, fiind al doilea ca mărime dupa Chinese Academy of Social Sciences. Academia de Științe Sociale din Shanghai este predominant finanțată de autoritățile chineze și este bănuită de FBI că acționează drept „paravan” pentru ofițerii de intelligence ai Ministerului Securității Statului din China. FBI susține că numeroși cercetători ai Academiei din Shanghai sunt, de fapt, „observatori și evaluatori”.
Memorandumul a fost semnat de Ioan-Aurel Pop și de Zhang Daogen, decanul academiei din Shangai. Zhang Daogen este o personalitate îndrăgită de China Global Television Network și de agenția oficială Xinhua pentru pozițiile sale anti-SUA, în contextul războiului comercial sino-american. Simultan cu poziția de președinte al Academiei din Shanghai, Zhang este și secretar general adjunct al partidului comunist chinez în cadrul Comitetului Municipal Shanghai, directorul Comitetului de Consiliere Decizională și directului Grupului Financiar din cadrul Guvernului Municipal. În 2007 a obținut chiar și calitatea de membru al Congresului Popular Național. Astfel, Academia Română va extinde și aprofunda legăturile și cooperarea cu SASS în cercetarea științifică prin vizite reciproce ale savanților, proiecte comune de cooperare, organizarea comună a activităților academice, schimbul de informații științifice și literatură, în special pentru promovarea cercetării comune în domeniul construcției „Belt and Road”, comerțului internațional, relațiilor internaționale etc.
Pe 28 iunie 2019, același Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a avut o întâlnire și cu ambasadorul Chinei, însoțit – surpriză! – de Consilierul de Știință și Tehnologie al Ambasadei, dl Zhang Jian. În comunicatul de presă publicat ulterior de Ambasada RPC la București, partea chineză menționează că Academia Română, în calitatea sa de membru fondator al Alianței Organizațiilor pentru Știință și Tehnologie din cadrul „Belt and Road” (marele proiect de expansiune economică și culturală al comuniștilor chinezi) este așteptată să participe activ la construcția noului Drum al Mătăsii și să ofere suport și sprijin intelectual pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor bilaterale și a cooperării regionale.
De asemenea, conform comunicatului: „Academia Română și-a consolidat contactele strânse cu omologii săi chinezi și a organizat împreună cu partenerii din China seminarul de Inițiativa „Belt and Road” și Cooperarea „17+1” și a profitat de oportunitatea de a îndeplini funcția de președinție rotativă a Consiliului UE să co-găzduiască împreună cu Ministerul Afacerilor Externe al României, Conferința internațională privind relațiile China-UE.”
În cadrul acestor evenimente, președintele Ioan-Aurel Pop a promovat intens cooperarea româno-chineză în diverse domenii precum cel academic, tehnologic, dezvoltării și cercetării. Poziția sa față de China este rezumată în afirmațiile următoare: „China are un viitor plin de demnitate şi mai ales de bogăţie sufletească spirituală”; „Relațiile UE-China sunt puternice și pline de esență.”; „Academia Română de Științe este dispusă să își mențină poziția și să susțină activ dezvoltarea relațiilor dintre România și China, precum și Europa și China”.
Și nu sunt doar vorbe – acestea fiind dublate de fapte. ICR Beijing și editura Universității Renmin i-au propus președintelui Academiei intrarea pe piața de carte a Chinei, cartea sa, „Istoria românilor”, fiind prima lucrare de istorie a românilor publicată în limba chineză (2018). Potrivit informațiilor din presă, ediția este special concepută pentru publicul din China și conține numeroase referiri la istoria poporului chinez, evocând prietenia istorică româno-chineză.
Cooperarea academică româno-chineză și implicarea României în Belt and Road Initiative au fost susținute în numeroase rânduri de elita Academiei Române, după cum se poate observa cu ocazia discuțiilor pe tema BRI și cooperarea China – CEEC (12 aprilie 2019). Prof. Gheorghe Zaman, directorul adjunct al Institutului Național de Economie al Academiei a declarat „Suntem pe deplin de acord că România și China pot coopera la nivel global, dată fiind specificitatea economiilor noastre.” Prof. Ilie Bădulescu, directorul Institului de Sociologie al Academiei, chiar a reiterat afirmațiile lui Gao Peiyong, președintele CASS, declarând că „BRI, care promovează globalizarea, este de asemenea bazată și pe cooperarea între diferite economii.” În 2018, acad. Florin Gheorghe Filip, președintele Secției de știința și tehnologia informației a Academiei Române, a vizitat, la invitația acestora, două din cele mai importante instituții academice din China: Academia Chineză de Științe (CAS) și Universitatea Academiei Chineze de Științe. În urma vizitei, academicianul a fost desemnat de către Academia Chineză de Științe consilier academic al unui laborator și al unui centru de cercetare din cadrul Academiei chineze pentru perioada 2018-2021.
Potrivit unui raport al Comisiei pentru Analiza Securității și Economiei SUA-China, Academia Chineză de Științe are „conexiuni cu programele militare, nucleare și de cyperespionage chineze”, iar companiile care se asociază cu CAS sunt percepute de Comisia congresională americană ca fiind „potențiale amenințări pentru lanțurile de aprovizionare ale companiilor americane”. De asemenea, există numeroase elemente în cazurile citate de Departamentul de Justiție care sugerează că persoanele afiliate CAS facilitează transferul de informații guvernamentale către China. Nu în ultimul rând, trebuie menționat faptul că CAS controlează Lenovo, care a rămas liderul pieţei de PC-uri din România pentru al şaselea an consecutiv, având o cotă de piaţă de aproximativ 26% în 2018.
La scurt timp după summitul 16+1 din 2019 (10-13 aprilie), Academia Română a primit o delegație a celui mai mare think-tank chinez de stat, Academia Chineză de Științe Sociale. Aceasta se afla într-un turneu în Europa de Est pentru crearea unor legături instituționale puternice și, desigur, extinderea și consolidarea sferei de influență chineză în regiune. În România, câteva dintre instituțiile vizate au fost Academia Română (care în cadrul summitului 16+1 a încurajat activ schimburile academice și aprofundarea cooperării în domeniul cercetării) și Institutul Diplomatic Român (din punctul CASS de vedere, o instituție cu putere de influență a formulării de politici la nivel guvernamental asemănătoare cu a sa). Spre deosebire de IDR, Academia Română a căzut de acord cu CASS să extindă cooperarea în domeniul cercetării.
Bogdan C. Simionescu a fost persoana care a condus discuțiile cu CASS.
Bogdan C. Simionescu, nimeni altul decât vicepreședintele Academiei Române, este și persoana care pare să lege China de centrul universitar din Iași. Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, în cadrul căreia Bogdan C. Simionescu este profesor de chimie, s-a bucurat de donații surprinzătoare din partea Huawei. Totodată, acest tratament special poate fi explicat și prin influența celuilalt vicepreședinte al Academiei Române, Victor Spinea, fost profesor de istorie în cadrul Universității „A.I. Cuza”, dar și a actualului președinte al Academiei Românie Filiala Iași, Viorel Barbu, matematician și profesor onorific la Universitatea din Wuhan.
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI) pare a fi partenerul academic favorit al companiei chineze de telecomunicații Huawei România, devenind singura universitate din România recunoscută în programul HAINA. În 2018, Huawei România a investit 50.000 de dolari în înființarea unui Centrul de Instruire Huawei Authorized Information and Network Academy (HAINA) în incinta universității. Prin acesta, compania își propune să formeze studenții români în domeniile de retelistica si Cloud, având obiectivul de a certifica minim 20 de studenți pe an. De asemenea, Huawei a deschis porțile studenților ieșeni și către competiția studențească „Huawei ICT Competition”. TUIASI beneficiază chiar și de o convenție de practică încheiată cu gigantul de telecomunicații chinez. Deși studenții ieșeni, în general, vor efectua practica la București, Huawei pune în discuție și posibilitatea efectuării internshipului în China.
Cariera unor cercetători importanți ai Academiei se leagă aproape exclusiv de China. Să privim, de exemplu, către domnul Luige Vlădăreanu, autorul unei lucrări numite ”IoT Open Architecture Ground Control System by Adaptive Fusion Intelligent Interfaces for Robot Vectors Applied to 5G Network Densification Era”. Potrivit adresei sale de pe Academia.edu, domiciliul stabil al lui Luige Vlădăreanu este Beijing, China, iar în mențiunile IMSAR acesta este numit „profesor Shanghai University”. Împreună cu fiul său, Victor Vlădăreanu, a studiat extension theory la Universitatea Guangdong și au întreprins numeroase vizite de cercetare în China, stabilind o rețea vastă de contacte în lumea științifică chineză.
Doctorul Luige Vlădăreanu face parte din boardul Institutului de Mecanica Solidelor al Academiei Române. Potrivit Informării privind activitatea Institutului pentru anul 2019, infrastructura de cercetare nouă achiziţionată/completată în anul 2019 a fost obținută exclusiv prin cooperare internațională cu China (un robot de reabilitare în valoare de 250k usd și un laborator de roboți inteligenți de reabilitare locomotori). Totodată, la punctul 9. Cooperări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, citim că lista de colaboratori ai Institutului este dominată de universități din China (Fudan, Yanshan și Shanghai). Potrivit raportului din 2018, Laboratorul de Robotică IMSAR a fost dotat cu 3 roboţi de reabilitate, în colaborare cu Yanshan University, prin cooperare internaţională finanţată de Agenţia de Cercetare din China. Valoare investiție: 267.731 Euro. Iar la punctul 9. Cooperări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, regăsim 5 proiecte în care sunt implicate universități chineze, toate coordonate, de partea IMSAR, de domnul Luige Vlădăreanu.
În calitatea sa de conducător de doctorat, Luige Vlădăreanu și-a îndrumat studenții spre cercetători și universități din China – inclusiv către cei de la Universitatea Jiliang. Această universitate a intrat în 2012 în vizorul Amnesty International, Freedom House, Radio Free Asia și Scholars at Risk Network, în urma unui incident care implica internarea involuntară a unui profesor într-o instituție psihiatrică, după ce acesta ar fi exprimat păreri politice „controversate” despre partidul comunist chinez.
Ei, în aceste condiții devine mai limpede de ce e, din senin, atâta nevoie de o dezbatere ”academică” despre efectele 5G asupra sănătății chiar în zilele în care producătorii chinezi pierd controlul asupra tehnologiei 5G în România? 🙂
Ovidiu Raețchi Ovidiu Raețchi Ovidiu Raețchi Ovidiu Raețchi Ovidiu Raețchi Ovidiu Raețchi Ovidiu Raețchi

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.