Închide
de Florin Bădiță-Nistor, fondator al comunității Corupția Ucide
În vreme ce discursurile politice îi laudă pe tineri drept pilonii viitorului, realitatea lor este marcată de promisiuni neîmplinite și oportunități ratate
O cercetare recentă efectuata de asociația Corupția Ucide aruncă lumină asupra modului în care administrațiile locale din România răspund nevoilor acestui segment demografic vital.
Utilizând Legea 544/2001 pentru acces la informații publice, această cercetare a investigat nivelul la care primăriile se angajează în consultări cu tineretul, finanțează proiecte dedicate lor și planifică infrastructuri de sprijin, cum ar fi centrele de tineret.
Cercetarea poate fi accesată, integral, aici:
PUBLIC RAPORT INTERMEDIAR A4 CERERI TINERET – Asociatia Coruptia Ucide
Studiul a fost efectuat în 420 de localități din România, unde locuiesc aproximativ un milion de tineri și 3.7 milioane de persoane în total.
Rezultatele? Un Apel la Acțiune pentru Viitorul Tinerilor din România
În lumina cercetărilor recente desfășurate în anul 2023, o realitate alarmantă își face loc în peisajul social și administrativ al României. Peste 5,489,521 de tineri cu vârste între 15 și 35 de ani, conform datelor Institutului Național de Statistică, par a fi neglijați de către autoritățile locale în ceea ce privește consultările publice și finanțarea proiectelor destinate lor. Această situație se desfășoară în pofida prevederilor Legii tinerilor nr. 350/2006, care stipulează necesitatea consultării organizațiilor de tineret în elaborarea politicilor relevante.
Consultarea tinerilor:
Dintr-un total de 420 de localități, un număr alarmant de 393 nu au purtat nicio consultare cu tinerii în ultimii cinci ani, reflectând o lipsă gravă de implicare.
94% dintre localități rămân surde la vocile tineretului, ignorând nu doar necesitățile, ci și potențialul acestora de a contribui la dezvoltarea comunităților.
În total avem 134 de consultări făcute cu tinerii în ultimii 5 ani în doar 28 de localității.
28 localității unde trăiesc 40.000 de tineri între 15-35 ani
393 de localității unde trăiesc 863.000 de tineri între 15-35 ani nu au avut acces la nici o consultare cu tinerii. În total în cele 393 de localității unde nu s-a organizat nici o consultare cu tinerii locuiesc 3.5 milioane de persoane
Finanțarea: Oglinda Priorităților
Finanțarea alocată proiectelor de tineret a fluctuat semnificativ, de la 78 milioane RON în 2020 la 264 milioane RON în 2022, indicând o creștere pozitivă.
67% dintre administrațiile locale nu au alocat niciun leu pentru tineret în anul 2022, reflectând o deconectare profundă între nevoile tinerilor și agendele administrative.
În cele 37% din cazuri unde se oferă fonduri pentru tineret, în multe localități, investiția per tânăr este derizorie, reflectând o lipsă profundă de angajament pentru dezvoltarea și sprijinirea tinerilor în domenii esențiale precum educație, formare profesională, cultură, sau sport.
În 2022, Primăria Sectorului 3 a alocat doar 2 RON anual pentru fiecare tânăr, adică 16 bani pe lună.
Alt exemplu din București, primăria sectorului 5 investește 26 RON pe an per tânăr, deci 2 lei pe luna per tânăr.
Un exemplu mai pozitiv din București este Primăria sectorului 2, unde investiția în fiecare tânăr din sector este de 806 RON pe an, reprezentând 67 RON pe luna per tânăr din sector.
Primăriile sectorului 1,4 și 6 nu au răspuns solicitării noastre legale în baza legii 544/2001 deci nu putem face o comparație la nivelul fiecărui sector din București din cauza lipsei transparenței decidenților actuali.
Cu toate acestea, există o rază de speranță. Localități precum Beiuș, Vatra Moldoviței și Fetești demonstrează că, atunci când există voință politică, investițiile în tineret pot depăși chiar și alocațiile pentru copii, creând o bază solidă pentru dezvoltarea personală și profesională a tinerilor.
Beiuș a investit 32,974 RON pe an per tânăr sau 2747 RON pe lună. Calculat pe zi, Beiuș investește în fiecare zi 88 RON per tânăr.
Asta în timp ce 67% din localității nu investesc nici un ban pentru proiecte de tineret, sau din cele care investesc avem exemple precum primăria sectorului 3 care investește 2 RON pe an!, de 30 de ori mai puțin decât investește Beiuș într-o singura zi pentru proiectele destinate tineretului.
Colaborarea cu ONG-urile: O Speranță pentru Viitor
O sclipire de optimism rezidă în faptul că 32% din localități vizează parteneriate cu ONG-uri dedicate tineretului, sugerând o potențială înclinare spre progres și schimbare benefică.
Un procent îngrijorător de 68% nu au niciun plan de implicare a tinerilor prin intermediul ONG-urilor.
Centrele de Tineret: Un Vis Încă Distant
Când vine vorba de crearea unor spații dedicate dezvoltării și exprimării tinerilor, doar 11% din localități au planuri de a construi centre de tineret, iar un procent și mai mic, de 2%, au deja astfel de facilități.
Mai alarmant este faptul că un număr semnificativ de tineri aleg să părăsească localitățile lor, un indicator clar al deziluziei și lipsei de perspective. Cazuri precum Certeze, Satu Mare, unde peste 54% din tineri au părăsit localitatea în ultimii cinci ani, ilustrează gravitatea situației. Aceste cifre nu sunt doar statistici; sunt vieți, speranțe și vise care se estompează în absența unui suport real.
„Cât de mulți decidenți sunt necesari pentru a schimba un bec?
E timpul să aflăm răspunsul și să lumineze drumul către o schimbare reală!”
Legislația românească, inclusiv Legea 544/2001 privind accesul la informații de interes public și Legea tinerilor nr. 350/2006, oferă un cadru solid pentru implicarea tineretului în procesele decizionale. Totuși, aceste legi sunt doar atât de eficiente cât este și implementarea lor la nivel local.
Această cercetare nu este doar o oglindă a prezentului, ci și un apel la acțiune. Este timpul ca administrațiile locale să recunoască importanța dialogului cu tineretul și să investească în proiecte care sprijină dezvoltarea lor. Aceasta nu este doar o investiție în tineret, ci în viitorul întregii națiuni.
Este imperativ ca autoritățile locale să reevalueze angajamentul lor față de tineret. Necesitatea unor spații de dialog, finanțare adecvată a proiectelor destinate tineretului și colaborarea eficientă cu organizațiile de tineret nu sunt doar cerințe legale, ci și elemente fundamentale pentru dezvoltarea durabilă a societății românești.
Prin lumina datelor colectate, această cercetare nu numai că dezvăluie lacunele existente în politică de tineret a României, dar oferă și un fundament solid pentru îmbunătățiri viitoare. Este un moment crucial pentru administrațiile locale să înceapă să valorizeze și să investească în tineret. Și nu doar acum în 2024 fiindcă este an electoral.
Un Apel de Acțiune către presă!
Povestiți despre localitățile care oferă exemple pozitive, cum ar fi Beiuș. Adaugă detalii despre cum aceste investiții au transformat comunitatea sau au îmbunătățit viețile tinerilor. Asta ar putea oferi nu doar speranță, ci și un model de urmat.
Un Apel la Acțiune către tine(ri)!
Acum este timpul ca tineretul să preia conducerea în modelarea viitorului său. Fiecare acțiune și voce contează în transformarea promisiunilor în realitate. Participarea activă la viața civică și implicarea în procesele de decizie nu sunt doar drepturi, ci și responsabilități care vin cu puterea de a schimba realitățile sociale și politice.
Viitorul Începe cu Tine
Dragi tineri, este momentul să vă faceți auzită vocea. Implicați-vă, cereți transparență și participați la construirea comunităților în care doriți să trăiți. Viitorul este al vostru, iar acest studiu arată că este timpul să preluați frâiele.
Suntem peste 5.4 milioane de tineri în România, gândiți-vă la potențialului nostru colectiv. Dacă ne-am uni forțele și am decide să transformăm acest număr într-un partid politic, am deveni cel mai numeros partid din țară. Acest gând nu este doar o fantezie; este un apel la puterea unității și la impactul pe care îl putem avea atunci când ne mobilizăm pentru o cauză comună.
Imaginează-ți forța unui astfel de partid, nu doar în termeni electorali, ci ca un simbol al schimbării, al unei noi direcții în care vocea tinerilor este nu doar auzită, ci este cea care conduce. Un astfel de partid ar redefini peisajul politic românesc, punând accentul pe problemele care ne afectează pe noi, tinerii, și asigurându-se că viitorul României este în mâinile celor care vor trăi acest viitor.
Aceasta nu este doar o reflectare a puterii numerice; este un testament al potențialului nostru de a schimba status quo-ul și de a modela o Românie care își valorizează cu adevărat tineretul.
Încheiere
În inima Europei, România se confruntă cu o realitate alarmantă care subminează potențialul și speranțele unei întregi generații. Cu toate că tinerii sunt adesea lăudați în discursurile politice ca fiind viitorul națiunii, o cercetare amplă efectuată sub auspiciile Legii 544/2001 dezvăluie o discrepanță îngrijorătoare între cuvinte și fapte. Această analiză, axată pe segmentul de vârstă 15-35 de ani, aruncă lumină asupra unei realități în care apatia instituțională și lipsa de acțiune strategică lasă tineretul la marginea societății.
În ciuda faptului că reprezintă o forță vitală pentru dezvoltarea durabilă a țării, tinerii din România se confruntă cu un peisaj descurajator. Din cele 420 de localități chestionate, o majoritate covârșitoare de 94% nu au organizat nici măcar o consultare cu tinerii în ultimii cinci ani. Această neglijență instituționalizată nu numai că încalcă Legea tinerilor nr. 350/2006, care stipulează necesitatea consultării organizațiilor de tineret în elaborarea politicilor, dar și trimite un mesaj clar: vocile tinerilor nu sunt valorizate.
67% din localitățile chestionate nu au oferit niciun ban pentru proiecte de tineret.
Acum este momentul ca decidenții României să transforme retorica în acțiune concretă.
Este crucial pentru viitorul țării ca prioritățile să fie recalibrate, punând în centrul atenției și investițiilor cel mai valoros capital: tineretul
Această cercetare nu este doar un raport; este un strigăt de mobilizare, un apel la acțiune adresat atât tinerilor cât și decidenților. Tineretul trebuie să fie mai mult decât o frază de efect în discursurile politice; trebuie să fie în centrul dezvoltării naționale.
Pentru tineri, mesajul este clar: nu vă pierdeți vocea. Este esențial să vă uniți, să vă exprimați și să cereți schimbări concrete care să reflecte realitatea nevoilor și aspirațiilor voastre. Pentru liderii țării, este un moment de reflecție și de acțiune decisivă. Investițiile în tineret nu sunt doar o datorie morală, ci o necesitate strategică pentru viitorul României.
Acest articol nu este doar o critică; este o invitație la dialog, la colaborare și, mai presus de toate, la acțiune. Împreună, putem reconstrui punțile între generații, creând o Românie unde tineretul nu doar că este ascultat, dar este și forța motrice a schimbării.
Viitorul aparține celor care sunt pregătiți să-l modeleze. Să ne unim forțele pentru a asigura că acest viitor este luminos pentru toți.
Resurse Suplimentare
Pentru cei interesați să exploreze mai în detaliu fundamentul cercetării noastre și să vizualizeze datele care subliniază concluziile prezentate, vă invităm să consultați graficele disponibile aici și setul complet de date aici. Aceste resurse suplimentare oferă o perspectivă mai amplă asupra stării implicării și sprijinului oferit tineretului din România, evidențiind necesitatea unei acțiuni concrete și a unui angajament real din partea decidenților.
P.S. Avem nevoie de voluntari care sa ne ajute sa procesam cele 600 de răspunsuri rămase de făcut, dacă poți oferi cateva ore pe saptamana completeaza acest formular
Florin Badiță-Nistor
Președinte
Asociația Corupția Ucide
Telefon: 0731172745
Email: [email protected]
