Închide
Documente intrate în posesia Europei Libere arată că Ministerul Educației a solicitat 30 de milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului în 2024, asumându-și în scris urgența și legalitatea cheltuielilor, dar și cunoașterea situației bugetare dificile a țării. Cererea prin care au fost solicitați bani „pe proprie răspundere”, semnată în numele Ligiei Deca, nu are număr de înregistrare, dar este ștampilată și avizată de Ministerul Finanțelor.
În plină criză bugetară și cu avertismente repetate privind riscul intrării României în incapacitate de plată, Ministerul Educației a solicitat, în decembrie 2024, o alocare de 30 de milioane de lei din Fondul de rezervă, pentru finanțarea unor proiecte universitare prin PNRR. Documentul justificativ, publicat de Europa Liberă, este semnat în numele ministrei Ligia Deca, nu are număr de înregistrare, dar este ștampilat oficial și poartă o asumare explicită a responsabilității.
„Ministerul Educației […] răspunde potrivit legii de necesitatea, urgența, legalitatea, realitatea, și regularitatea categoriilor de cheltuieli menționate […] are cunoștință de constrângerile bugetare determinate de impactul acestor categorii de cheltuieli asupra deficitului bugetar”, se arată în nota semnată în numele Ligiei Deca.
Alături de Ministerul Educației, în aceeași situație se mai află Ministerul Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu, și Ministerul Muncii, condus de Simona Bucura-Oprescu. Toți trei au transmis cereri de fonduri „pe semnătură”, asumându-și responsabilitatea legală, în ciuda faptului că, potrivit surselor citate de Europa Liberă, știau foarte clar dimensiunea deficitului bugetar.
În cazul Educației, cererea de fonduri a primit avizul Ministerului Finanțelor în 11 decembrie 2024, după care a fost aprobată în ședință de guvern. Conform procedurii, avizul Finanțelor era urmat de o decizie politică – în final, premierul aproba sau respingea solicitarea. Potrivit investigației, niciuna dintre cererile de acest tip nu a fost respinsă de Guvernul Ciolacu.
Nu doar Grindeanu, Bucura-Oprescu și Deca au recurs la astfel de solicitări, ci toți miniștrii care au accesat Fondul de rezervă în ultimele luni ale guvernării. Un fost oficial guvernamental, citat sub anonimat de Europa Liberă, a numit aceste practici „neobișnuite pentru un act de guvernare firesc”.
În cazul Ligiei Deca, nota justificativă vizează transferuri pentru proiecte universitare finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În total, peste 50 de miliarde de lei au fost cheltuiți în 2024 pe baza unor documente semnate „pe proprie răspundere” de miniștri.
Citește articolul integral pe Europa Liberă.
Radu Vancu: Mai gravă decât cumulul de măsuri e atitudinea ministrului Educației