De ce e nevoie de salarizare diferențiată
de Marcel Bartic, profesor de istorie
Potrivit unui comunicat emis de Ministerul Educației, la începutul lunii aprilie a fost constituit un grup de lucru care să identifice coordonatele proiectului de Metodologie privind salarizarea diferențiată a personalului didactic pe criterii de performanță. Salut această inițiativă și cred că, în contextul discuțiilor privind măririle salariale din învățământ, va trebui, mai devreme sau mai târziu, să abordăm și criteriile de performanță. Nu toți profesorii se implică în aceeași măsură, nu toți demonstrează că sunt capabili să aibă progres cu elevii lor prin urmare nici salariile nu pot fi la fel.
Gata, ați dat click pe articol?
Perfect. Vă mulțumesc mult. Acum că am rămas noi între noi, îngăduiți-mi să vă invit să facem împreună un mic experiment jurnalistic. Nu, nu vreau să vorbim despre salariile profesorilor cât vreau să vă rog să intrați în micul meu joc pentru a vă ajuta să înțelegeți ceva. Spun că am rămas între noi pentru că, statistic vorbind, aproximativ 90% dintre cei care comentează la un articol citesc doar titlul și introducerea de pe facebook. După care au păreri. Ferme chiar. Nu au capacitatea, răbdarea sau nivelul intelectual de a parcurge și înțelege o informație. Da, da, next step în povestea cu analfabetismul funcțional.
Ia stați o secundă. Dați un pic înapoi pe pagina de facebook. Așa-i că au apărut deja primii comentatori? Indignați, revoltați, că facem vorbire despre salarizare. E clar că nu au citit textul. Deocamdată sunt doar câțiva, în curând vor fi chiar mai mulți.
Să revenim. Nu vă faceți griji, aici suntem în siguranță. Aici, în interiorul textului. Sunt destul de puțini cei care trec de titlu, eventual primul paragraf. Ce v-a adus până aici? Curiozitatea, rațiunea, dorința de a-i cunoaște argumentele interlocutorului înainte de a-l combate sau aprecia. Acum că am făcut această mică demonstrație și v-ați convins că, da, sunt oameni care nu citesc un articol dar au păreri pe marginea lui, hai să mai facem un pas. Unii dintre ei sunt profesori. Le predau (chipurile) copiilor dumneavoastră. Ce ar putea ei să transmită mai departe? Educație? Simt până aici zâmbetul dumneavoastră ironic cu care empatizez în întregime.
Nu articolul ăsta e problema. Dacă la un biet text de câteva paragrafe reacționează așa, vă puteți lesne imagina că asta e grila lor de înțelegere și interpretare a informației în tot ce presupune universul lor înconjurător. Au păreri despre educație, despre politică, despre războiul din Ucraina, despre vaccinuri, Fâșia Gaza și câte și mai câte. Oamenii ăștia nu fac diferența între opinie și cunoaștere. Oamenii ăștia nu sunt în stare să discearnă între adevăr și știri false, teorii ale conspirației sau manipulări grosolane.
Oamenii ăștia votează.
Sunt masă de manevră, de presiune, ușor influențabili într-o direcție sau alta de către oricine le provoacă fricile sau limitele. Nu vă faceți iluzii, dumneavoastră, cei care ați ajuns până aici, sunteți în minoritate. Pentru că aveți decența exprimării, responsabilitatea argumentării, o anumită ținută intelectuală. Ei nu au au. Sunt vocali, agresivi, iraționali. Caută doar știrile care le hrănesc iluziile și nu mai au răbdarea, capacitatea de a le trece prin filtrul gândirii critice.
Vă mulțumesc că ați participat, pentru câteva minute, la acest experiment. V-ați convins probabil până acum că așa stau lucrurile. Ia, hai să mai verificăm un pic pe Facebook. Au mai apărut câțiva, nu? Era previzibil. Șșșșșt! Nu le spuneți încă. Păstrați secretul acestui text. Să vedem până unde merg.
Dați-mi voie totuși să răspund și la întrebarea din titlu. Până la urmă, ați dat click pe articol din dorința de a-mi vedea argumentele referitoare la salarizarea profesorilor, nu? Ei bine, în toată lumea asta civilizată un profesor care nu este în stare să citească un articol cap-coadă nu are de ce să fie plătit la fel cu cel care poate face acest lucru. Ba, mai mult, nici nu cred că are ce căuta la catedră. Poate, cel mult, să înșiruie niște noțiuni pe tablă.
Nu să facă educație.
Ceea ce nu abordează acest articol fără conținut este realitatea din școlile slab cotate. Cele care se zbat să mențină 2 clase/an. Pentru ca profesorului să i se asigure norma. Altfel, dacă se înființează o singură pregătitoare, peste 5-6 ani profesorii nu vor mai avea asigurată norma. Așa se face că, la clasa a șaptea, ajung să existe două clase cu 14-15 elevi, și doar 10 să vină la școală.
Dacă s-ar monitoriza performanțele academice pe un ciclu de învățământ, și toți profesorii care au predat in acei 4 ani ar fi plătiți după rezultatele obținute la evaluarea națională sau bacalaureat, mulți ar trebui să aducă banii înapoi.
Și, apoi, ar înțelege că nu mai merge „ziua trece, leafa merge”.
Dar, câtă vreme nimeni nu este tras la răspundere pentru că nu intră la ore la timp sau că termină ora didactică in 20 de minute pentru că a avut/ are treabă în altă parte, sau nu intra deloc la ore…. Câtă vreme sunt tolerați toți mediocrii pe motiv că „nu vine nimeni pe post”, școala va merge așa cum vedem.
Bătaia de joc nu a pornit de la elevi ci de la profesori. Cum să ceri respect când tu nu îți respecți profesia? Cum să fii respectat când tu, ca profesor, îl treci clasa pe ăla care a lipsit sute de ore într-un an. Sau îi dai o notă mică unui copil care îți spune că primul care instigă la hărțuire și discriminare ești chiar tu, profesorul.
Aveți perfectă drept. Sunt multe cadre didactice ce nu-și au locul în învățământ. Acestea judeca pe cei care fac educație cu adevărat. Ei cer salarii mai mari, dar nu fac nimic în acest sens, nu fac nici educație nici măcar instrucție. Păcat că ei sunt VOCEA corpului didactic. Aștept din partea ministerului o reacție mai promptă, nu …după alegeri.
Bună ziua. Foarte interesant acest experiment propus de dvs….
Recunosc că m-am aprins puțin și am dat năvală în articol cu gândul de a-mi susține argumentele în funcție de ceea ce găseam aici.
Desigur, este foarte adevărat și susțin salarizarea profesorilor privind performanța, dar doar explicitând concret și cu răbdare ce înseamnă performanța unui cadru didactic.