Închide
De-a lungul timpului, pandemiile au forțat omenirea să se îndrepte într-o altă direcție, spre noul ”normal”. La fel se întâmplă astăzi cu educația. transformarea digitală
Ține de noi, actorii din educație, dacă alegem să luptăm împotriva ”valurilor” sau dacă alegem să învățăm ”să facem surf” și să devenim din ce în ce mai buni.
Situația curentă din sistemul de educație poate fi descrisă folosind modelul de psihologie a epidemiilor al lui Philip Strong. Reacțiile la o criză de acest fel pot fi de frică, de căutare a explicațiilor (cum ne influențează, care sunt explicațiile științifice) și de acțiune – pas în care unitățile de învățământ din toată lumea au început să își transfere procesele în mediul digital. Dintr-odată, învățarea în mediul digital a trecut de la a fi importantă, la a fi esențială.
Ce se va întâmpla după ce clopoțelul va suna din nou în școli?
Pandemia a demonstrat că învățarea poate avea loc oricând, de oriunde, cu instrumentele digitale potrivite. Profesorii au trecut printr-o etapă de învățare foarte importantă, unii mai ușor, alții cu multe provocări. Orice instrument digital este, până la urmă, atât de bun precum profesorul care îl folosește.
Dacă înainte de pandemie, România se situa sub media UE în ceea ce privește digitalizarea educației , astăzi lucrurile stau mult mai bine. Vor continua școlile procesul de transformare digitală sau vor reveni la vechile obiceiuri?
Ce oportunități au școlile și ce pierde societatea dacă nu sunt ”pe val”?
Sistemul actual de educație a fost conceput în perioada primei Revoluții Industriale, după nevoile fabricilor. Societatea avea nevoie de muncitori cu competențe fixe, care să implementeze sarcini (fără să pună întrebări) și care să urmeze aceleași procese. Într-o lume a inovării și în continuă transformare sunt necesare alte competențe , de aceea este nevoie de un model educațional diferit, un model în care tehnologia este omniprezentă.
Școlile sunt capabile să pregătească elevii pentru viitor
Tinerii din generațiile Z și Alpha sunt nativi digitali. Ei trăiesc într-o lume în care conceptul de online vs. offline este foarte vag, o lume în care interacțiunea cu mediul digital le este foarte familiară.
Modelul clasic de educație se concentrează pe IQ – mai ales pe competențe de memorizare și standardizare. Acestea nu mai sunt suficiente, deoarece vor fi înlocuite cu ușurință de computere (prin inteligența artificială și augmentată). În schimb, așa cum afirmă profesorul și filozoful Yuval Noah Harari în cartea sa, 21 de lecții pentru secolul 21, este nevoie să se pună accent pe inteligența emoțională (EQ) și pe reziliență. Pentru a face față acestei lumi în rapidă transformare tehnologică, economică, socială și politică, este nevoie de adaptabilitate și capacitatea de a face față schimbărilor.
60% din locurile de muncă pentru care se pregătesc generațiile Z și Alpha nu au fost încă inventate, iar 40% din copiii care sunt acum la grădiniță vor fi antreprenori potrivit Future of Jobs Report 2020, World Economic Forum. Așadar, școlile trebuie să pregătească elevii pentru a rezolva probleme care azi nu există și pentru antreprenoriat. Acum ele au oportunitatea să facă învățarea mai relevantă.
Copiii de azi vor fi adulți într-o lume în care vor plăti cu criptomonede, vor avea mașini autonome, case independente energetic, vor avea roboți-asistenți, vor dobândi mereu noi competențe, vor avea prieteni în toată lumea, vor fi cetățeni activi și se vor implica în rezolvarea problemelor din comunitate.
Pentru aceasta, este necesar un mod de predare cât mai personalizat, bazat pe joc, experiență și reflecție, cu o monitorizare continuă a progresului și unde rolul profesorului este de facilitator al procesului de învățare. Elevii au nevoie să își dezvolte autonomia în învățare, gândirea critică, creativitatea, comunicarea și capacitatea de a lucra în echipă.
Colaborarea online îi pregătește pe tineri să se pregătească pentru locul de muncă al viitorului, unde este foarte posibil să lucreze de oriunde, oricând, în echipe aflate în toată lumea.
Școlile pot profita de noul „normal” și să dezvolte toate aceste competențe cu ajutorul instrumentelor digitale: platforme de management educațional, manuale interactive, lecții în Realitate Virtuală, aplicații de evaluare, instrumente de colaborare și de creare de conținut digital.
Profesorii sunt mai eficienți și își dedică timpul procesului educațional
Profesorii pot economisi între 6 și 9 ore pe săptămână dacă folosesc instrumente prin care pot genera statistici și prin care își pot gestiona toate clasele.
Atunci când deciziile se iau pe baza unor date agregate și obiective, productivitatea crește. De exemplu, profesorii pot vedea clasamentul elevilor care au nevoie de note, evoluția notelor fiecărui elev sau situația tuturor elevilor, indiferent de clasă. De asemenea, ei își pot transforma dosarul personal într-unul digital și au la dispoziție rapid orice document, fără a mai fi nevoie să caute printre zeci de pagini.
Profesorii pot oferi sprijin personalizat
Cu ajutorul instrumentelor digitale este mai ușor să oferi feedback personalizat, să monitorizezi progresul elevilor sau să îi evaluezi (chiar fără ca ei să își dea seama că sunt evaluați). În plus, elevii care, din diverse motive, nu se pot deplasa la școală, pot avea acces la lecții, sincron sau asincron.
Școlile comunică eficient și sigur cu elevii și părinții
Modulele de mesagerie din platformele educaționale permit comunicarea între profesori, elevi și părinți. În loc să folosească mai multe căi de comunicare (E-mail, Facebook, Whatsapp, telefon etc.), se folosește o singură platformă. Avalanșa de notificări din grupurile de Whatsapp sau Facebook a devenit obositoare și consumatoare de timp prețios.. Școlile ar trebui să se asigure că mijloacele de comunicare pe care le folosesc sunt sigure și că protejează datele cu caracter personal.
Școlile își deschid porțile în siguranță
Eleviii și profesorii pot reduce riscul infectării dacă folosesc catalogul digital, manuale digitale, dacă temele sunt trimise online și dacă reuniunile în grupuri mai mari (ședințe cu părinții, ședințe ale consiliului de administrație, grupuri de lucru cu elevi din diferite clase, cluburi de lectură, de dezbatere etc.) se fac la distanță. Astfel, școlile pot oferi un mediu de învățare sigur.
Într-o lume caracterizată de volatilitate, incertitudine și complexitate, contează cât de repede te ridici și mergi mai departe, nu cum și de câte ori cazi. Școlile trebuie să fie flexibile și reziliente, pentru că probabil, această criză nu este ultima. Ceea ce ajută este gândirea deschisă și pozitivă, nu nostalgia fostului ”normal”.
Să îmbrățișăm noul ”normal”, să avem încredere că suntem pe calea cea mai bună și să continuăm să construim împreună viitorul pe care ni-l dorim.
…
Adservio este unul din instrumentele pe care școlile le pot folosi pentru a-și continua transformarea digitală. Platforma de management educațional conectează profesorii, elevii și părinții și ajută școlile să își gestioneze procesele eficient. Din martie 2020, Adservio a pus gratuit platforma la dispoziția școlilor timp de 9 luni. Efortul a fost unul important, atât financiar (o investiție de aproximativ 2.4 M euro) cât și din punct de vedere al timpului și al resursei umane. A meritat cu siguranță, căci astfel peste 1300 de școli au făcut primii pași către digitalizare.
Adservio este o soluție românească, cu peste 12 ani de experiență, la care lucrează o echipă de 31 de oameni pasionați de EdTech. Momentan platforma numără peste 1 milion de utilizatori din aproximativ 1300 de școli.
transformarea digitală transformarea digitală transformarea digitală transformarea digitală transformarea digitală transformarea digitală transformarea digitală transformarea digitală
